Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
III. Etnografie
426 AURELIA DIACONESCU 10 Semnele de mester О problemä importantä care se cere clarificatä de cätre specialist]., in legäturä cu vasele in suluri de lut, este aceea a semnelor de mester. Despre posibila existen^ä a semnelor de mester la acest tip de vase nu se pomene?te in literatura de specialitate. О simplä insemnare a lui A. Filimon a determinat о examinare mai atentä a vaselor din colefia sectiei etnografice din Tg.-Mure?. in lucrarea „Contribufiuni la vechimea romänilor in Ardeal, face urmátoarea afirma^ie cu privire la vasele in suluri de lut: „Fiecare sat i§i avea olarul aplicind ?i »semnul« pe vas“ (pag. 24). N-ici un detaliu mai mult. De la aceastä consemnare §i pinä la a afirma cu certitudine existenta semnului de mester ar fi un act de maré indräznealä. $i totu?i studierea vaselor ne duce ínspre aceastä idee. La citeva dintre vasele cu о toartä sau cu 2 torti pe umärul tortii apar cercuri imprimate (1, 3 sau chiar 10 asemenea cercuri diferit dispuse). Indiferent de modul de dispunere dimensiunea este egalä. О altä observatie ce se impune prin studiul vaselor, este aceea cä la о serie de piese, la baza tortilor se aflä imprimatä in pastä eite о alveolä circularä. (Inv.: 1510; 1515; 1524; 1526; 1528; 1529; 1542; 1543; 1477; 1476; 1485; 1489). Prezenta acestor alveole la baza tortii, ar putea fi interpretatä nu ca un semn de mester ci eventual urma unei unelte de lucru cu care se presa toarta in momentul lipirii ei de corpul vasului. Dar $i aceastä presupunere poate fi infirmatä de aparitia acestor alveole la baza unei singure torti (de?i vasul are 2 torti), sau ре о singurä toartä 3 asemenea alveole circulare imprimate in pasta crudä. Douä dintre vase prezintä $i alveole circulare la baza tortii §i cercuri imprimate pe umärul tortii. Un vas prezintä pe umärul tortü eite douä linii perechi, ce ar putea fi interpretate drept semne de mester. Cereetarea actualä din teren aduce о informatie care meritä consemnatä. Nepotul oläritei citate, i?i aminte?te cu certitudine, cä la terminarea unui vas, olärita aplica un semn pe toarta lui spunind: „Asta-i de la Savina“! Aceastä expresie vine in sprijinul ideii existentei semnului de mester, reprezentind de fapt ceea ce afirma olärita — identificarea celui care a realizat-o. Uscatul vaselor In afara faptului cä vasele se uscau „un timp“ la loc umbros, nu se mai pot culege prea multe amänunte legate de aceastä etapä. Uscarea era necesarä pentru ca apa din componenta pástéi prin transformarea in vapori prin ineälzire, sä nu spargä vasele. Arderea vaselor (cf. cercetärilor lui Fl. B. Florescu) Faptul cä vasele se a$eazä deja in cuptorul dneins, nu ar putea avea altä explicate, decit cä prin forma cuptorului (semisferoidal alungit si färä ventilatie) olarul ar putea aprinde cu greu lemnele, cu oalele in prea-
