Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
III. Etnografie
3 SISTEME DE PASTORIT 413 О alté forrná de cre$tere a animalelor este ín turmá vara $i separat iarna, denoimit de etnografi pástorit pendular. Este cea mai frecventá forrná de pástorit, ín general, ín £ará, constituind un ciclu pastoral. Ciciül pastoral incepe primávara cind de(inátorii de oi le aduná in botéie (turme mai mici de cite 40—60 de oá) $i le pázesc pe rind, sau angajeazá un pástor care le pa$te pe ogoare, mirkjti, máláisti $i pe islaz, de Ja topirea zápezii pina la inceputul lunii mai.6 A doua etapá a ciclului pastoral incepe la sfirjitul lunii aprilie — inceputul lunii mai (ín trecut era о datä fixä 23 aprilie, de Sfintul Gheorghe), cind, are loc adunatul turmei (strinsul oilor pe brinzä) §i oonstituirea stinei7. Stina este о asociatie de tip cooperatist, о intovärä?ire a dejinätorilor de oi. Cei cu oi mai multe, denumifi gazde, se ocupau in trecut de problemele organizatorice privind angajarea ciobanilor, stabilirea cantitäfilor de brinzä $i urdä pentru о oaie ?i contribufia proprietarilor pentru cumpärarea päsunii §i pentru retribuirea ciobanilor. Dintre gazde se alegea un airmaci (conducätbr) care jse ocupa de angajarea ciobanilor, а strungarului $i a stärparului, el ocupind la stinä funcfia de baci ($ef de stinä), stina fiind о gospodärie (o unitate economicá) de sine stätätoare. Uneori §i baciul era angajat al gazdelor, el ocupindu-se in exclusivitate cu prepararea brinzei $i a mincärii pentru ciobani8. In prezent problemele legate de organizarea stinei sint de competenda adunärii generale a cetäfenilor care hotäräsc de comun acord contribula definatarilor de oi, beneficiile la care au dreptul, angajarea ciobanilor, retribuirea acestora etc. Turma de oi, impreunä cu stina portativä, erau scoase pe hotarul comunei la cimp. La sfir$itul lunii mai turma pleacä la munte pentru várat, fiecare comunä avindu-si pä^unea sa proprie, cum erau comuntele gränicere$ti ori arendind-o de la alte comune sau de la barom9, actualmente de la Intreprinderea pentru gospodärirea pägunilor. Sjlederea oilor la munte dureazä intre 11 §i 14 sáptámíni in func(ie de climä. Pe la mijlocul lunii septembrie (inainte pe la „ziua crucii“ — 14 septembrie) coboarä turmele la vale pe plaiuri $i pe väi. Dupä ce turmele ajung in sate pasc pe miri^iti ?i mäläi$ti pinä la sfir$itul lunii septembrie (la Simedru — 27 septembrie), eit timp sint mulse oile (stau pe brinzä), dupä care se face alesul oilor sau ie§irea oilor de pe brinzä. In continuare proprietarii le lasä acélóráéi ciobani, „in tomnat“, pentru plata pinä la cäderea zápezii, sau constituie boteie ?i le päzesc proprietarii pe rind10. Pästoritul montan este cel mai interesant din punét de vedere etnografic .ji mai productiv din punct de vedere economic. Teritoriul Munfilor Cálimani este constituit din patru regiuni naturale distincte: (mutui colinelor de la poalele vestice, (inutul depresiunilor din bazánul superior al Bistri(ei $i Defileul Mure$ului §i zona muntoasä cu trei etaje: pä^unile ó, 7 Informator Moldovan Dumitru, Gledin, nr. 252 8 Informator Viga Petru a lui Mondean, Stlnceni, nr. 135 9 Laurian Soméban, Op. cit., p. 289 10 Informator Buruf Traian, Stinceni, nr. 164
