Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
III. Etnografie
SISTEME DE PÄSTORIT IN ZONA MUNJILOR CÄLIMANI VALÉR POP Murcii Cälimani, aläturi de mun^ii Rodnei, constituáe cele mai mari zone de pástorit din Carpali Orientali §i, de altfel, printre cele mai mari din tarä, pe lingä zona Vráncéi, zona Tara Birsei, Fägära?ul $i Apusenii, motiv pentru care ne-am invrednicit a cerceta unele aspecte ale pästoritului din aceastä zonä, incercind sä prezentäm specificul local, evodu^ia ocupa(iei in timp $i locul ce l-а ocupat din totdeauna in via^a popula^iei romänajti din jurul Munjjlor Cälimani. Dezvoltarea pästoritului in Mun(ii Cälimani s-а datorat a^ezärii sale geografice íntre numeroasele depresiuni de pe Moreiul Superior, zona colinarä a bazinului Transilvaniei, accesibilitatea mun^ilor prin culmi domoale $i ospitaliere §i existence vegeta(iei suculente, mai ales pe versantele sudice ?i sud-estice cu mai multä cäldurä ?i luminä: Bradul Ciont, Cica, Voivodeasa, Dealul Lat, Fa(a Boilor, 5?esul Bucinüjului, Drägu$ul, Drägoiasa, ^.a.1 Versantul nordic este foarte pu(in prielnic pästoritului fiind plin de grohoti$uri in pantä. Aceste condi(ii au permis locuitorilor din numeroasele localitä(i din jurul Cälimanilor $i chiar din localitäjjle mai indepärtate sä asigure pä^unatul turmelor de oi, a cirezilor de vite §i a hergheÜiäor de cai2. Pästoritul in via^a economdcä a zonei Mun(ilor Cälimani a reprezentat din totdeauna nu doar о ramurä complementarä a agriculturii, ci о componentä inseparabilä a acesteia prin creyterea unui numär redus de animale (oi, capre, porci, cai, bovine), pentru nevoile legate de culturile agrico'le (gunoiere, tractare de atelaje, prelucrarea terenului pentru culturä, pädurit etc.), precum $i pentru rezolvarea unor nevoi gospodäre§ti (alimentarie, vestimentatie), producta dobinditä fiind consumatä in ca drul inchis al gospodäriei, familiei sau ob$tii, iar desfacerea unor produse pe pia(ä fäoindu-se la nivel redus pentru acoperirea altor trebuin(e gospodäre^ti. Proprietari cu türme numeroase de oi au fost $i mai sint foar-1 Laurian Soméban, Vieafa pastoralä in Munfii Cälimani, Buletinul societäfii regale románé de geografie, Tomul LII, Bucure$ti, 1934, p. 292.' 2 Satele care aveau pä?uni in Munfii Cälimani, cele care inchiriau pä$uni pentru várat: Bilbor, Valea Topli^ei, Cälimänelul, Stinceni, Lunca Bradului, -Räs* tolita, Bistra Mure?ului, Deda, Filea, Pietris, Idicelul de Sus, de Jos, Vätava, Dumbrava, Шра de Jos, Ru$ii Munti, Aluni?, Monor, Gledin, Ardan, $ieut, Sintipana, Birla, Märi$el, Budacul de Sus, Ragla, Rusu Birgäului,. Josenii Birgäului, Mijlocenii Birgäului, Susenii Birgäului, Bistrita Birgäului, Prundul Birgäului, Tiha Birgäului, Mure$enii Birgäului. '
