Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
III. Etnografie
3 BISERICILE DE LEMN DIN- JUDE^UL MURE? I. 397 nereceptä, se atenueazä, ?i, concomitent, se creeazá un oadrn favorabil construirii de läca^e de cult, S-ar crede, din cele afirmate, cä In p&rioada dintre 1279 ?i 1698, románii din. Transilvania, ?i implicit cei din judeifcul Mure?, s-au conformat restrictiilor sdinodului. catolic de la Buda,, evitind sa-?i ínalfe edificii de cult. Ar fi о, gravä eroare sä se creadä a?a. ceva. Construc^ia läca?urilor religioase nu a cunoscut tihnä sau regres niciodatä, in pof л da xenofobismului ,?i antiortodoxismului manifestate färä incetare de cätre nobüime, aristocratie ?i maltu! eler, exponent al bisericii Romei. Rind pe rind satele transilvänene ?i-au ridicat biserici de lemn, iar acolo unde acestea deja fiintau sint reparate si redate folosintei. Disparitia acestor ctitorii se explicä, prin faptul cä fiind construite din materiale perisabile, in marea lor majori täte din lemn, eie s-au degradat sub acjiunea agentilor atmosferici, a factorilor biologici, altele au fost mistuite de fläcärile incendiilor izbucnite de la luminari ori au cäzut pradä dezastrelor provocate de nenumäratele mcursitmi turco-tätare, iar in cursul secolului al XVIII-lea se pierdurä in tóiul luptelor religioase, ori, cele mai multe, fuseserä rase de pe suprafata pämintului, „ .. . cu tunul ?i cu focul de generálul Buccow in 1761—1762 in cinstea cräiesei Maria Tereza ?i spre gloria Romei catolice“10. S-а ajuns astfei la paradoxala situate dupä care popularia cea mai numeroasä din Transilvaftiia, la intervale scurte de limp räminea färä edificiul in care sä-.ji exprime atit crezul religiös, eit ?i glasul singelui napiéi sale De fiecare datä insa resturüe mistuite de fläcäri au fost inläturate, ?i cu änventivitatea ?i hárul artistic a nenumärafi anonim! íncepurä a prinde .contur alte biserici, mai frumoase, tehnic executate mai indräznete si intr-o varietate stilisticä, planimetricä ?i plastic-decorativä neasemuit de bogatä11. In ciuda vicisitudinilor, impedimental or politice de diferite nuance azi mai däinuiesc, e drept, foarte putine biserici dq lemn anterioare secolului al XVIII-lea. Multe mai däinuie dupä 1750, dar mai ales dupä 1760—1762, dupä „hecatomba“ zeloasä a generalului Buccow. In cursul secolului al XIX-lea bisericile de lemn s-au mai ridicat dar in rnäsurä mai micä, ca numär, decit in secolul trecut. Incepind cu sfir?itul secolului al XIX-lea ?i ineeputul secolului al XX-lea, nu numai cä nu se mai construiesc biserici de lemn, dar in locul lor, fiind demolate ori strämutate, se vor ridica biserici din piaträ. Faptul cä in cele douä räzboaie mondiale, operatiile militare s-au desfäsurat ?i pe aria actualului judet, un numär de biserici de lemn au fost distruse De asemenea, lipsa, pinä in anul 1955, a unei legisla^ii corespunzätoare, a atras dupä sine inexistente unei protectu sau indrumäri a conservärii lor. De aceea, dupä о cercetare pe teren a tuturor looalitätilor jude^uiui Mure?, putem p 15. 11 Alexandra Bauer, Vcchea arhiiüctura muregeanü, azi, in Vafra, гг. 9, 1978.
