Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)

III. Etnografie

398

TRAIAN BOSOANCÄ

4

afirma cä existä un numár de 70 de biserici de lemn. Multe din acestea stau pitite pe dupä dealuri impädurite, pe ártere secundare de circulare, departe de traficul turistic. Desigur, unele monumente au atras atentia specdali?tilor care le^au dedicat pagini in diverse lucräri12, dar marea majoritate a acestor biserici sint incä necunoseute sub aspectui valorii istorice ori artistice, neexistind о lucrare de sintezä asupra lor.

Analizate aceste biserici de lemn, numai sub aspectui tipologiei formelor de plan, constatäm cä in jude^ul Mure? se intilnesc toate formde de plan räspindite in tarä, fenomen de mterferen^ä care, cu rare excep■fii, este caracteristic arhitecturii in lemn. In acest capitol pot fi aplicate cuvintele lui Nicolae Iorga: „crea^iunea multilateral a poporului nostru este aceea?i peste toate provinciile“13. Cereetind cele 70 de läca?uri de lemn au fost depistate 11 variante tipologice pe care le vom analiza fiecare in paarte.

I. BISERICI DE PLAN DREPTUNGHIULAR CU ABSIDA NEDECRO$ATÄ

1. Biserica „Buna Vestire“ din Deag. Construirea acestei biserici se leagä indisolubil de evenimentele petrecute in sinul comunitäRi dupä mijlocul secolului al XVIII-lea, cind о parte a locuitorilor au päräsit greoo-catolicismul, reveníind la ortodoxiism. Luind ca bazä conscripfia din 1760—176214 ?i anul 1765 säpat pe grinda transversalä a naosului, putem data monumentul post 1762. Se pästreazä vechea intrare de pe latura de sud, in schirnb s-а deschis о nouä intrare pe latura Ide vest. Biserica este färä turn. О clopotnifä, separatä, pe douä nivele, se aflä

12 Eugenia Greceanu, Op. cit., p. 27—69; At. Popa,Biserici vechi din Ardeal, N. Sabäu, Vechi inscriptu románesti din judeful Mure? (sec. XV—XVIII), in Marisia, VIII, Tg.-Mure?, 1978; Ioana Cristache-Panait, Locul monumentelor de cult din lemn ale judefului Mure? in ansamblul arhitecturii populare romäne?ti, in Monumente istorice $i de Artä 2, 1981, p. 74—75; Idem, Monumentul istoric de la Sacalu de Pädure, in Indrumiätorul pastoral, IV, Alba Iulia, 1980, p. 141—144,

P. Mure$an, Contributu la studiul a?ezärilor ?i constructor täräne?ti din Cimpia Transilvaniei, in An. Muz. Etnog. al Trans, pe anii 1965—1967, Cluj, 1969, p. 155; N. Iorga, Serisori ?i inscripfii ardelene ?i maramure?ene, p. 257; M. Porumb, Zugravi ?i centre romdne?ti de pictura din Transilvania secolului al XVIII-iea, in An. Inst, de Ist. si Arh. Cluj-Napoea, XIX, 1976, p. 118; Kelemen I.ajos, A szász banyiczai Gör-Kath. főtemplom, ín Művészettörténeti tanulmányok, Ed. Kriterion Bucuresti, 1977, p. 194; Ioana Cristache-Panait. Rolul zugravilor de la sud de Carpafi in dezvoltarea picturii románe?ti din Transilvania, (sec. al XVIII-lea — prima jumätate a sec. al XIX-lea), in S.C.I.A., tóm 31, 1984 p. 67; AI Bauer; Douä monumente de arhitecturá religioasá din Tg..Mure? de la sfír?itul sec. al XVIII-lea, in Stud. ?i Mat., Ill—IV, 1972, Tg-M.ure§, p. 233'—234; Gr. Ploe?teanu, Tr. Du$a, О pagina de istorie. Biserica de lemn din Tg-Mure?, 1969; At. Popa, Caracteristiciie stilistice ale bisericilord e lemn din Transilvania, in Acta Muzei Napocensis, Vol. X, 1973, p. 698—699.

13 N. Iorga, Vechea artá religioasá la románi, Válenii de Munte, 1934, p. 49

14 Virgil Ciobanu, Statistica románilor ardeleni din anii 1760—1762, in Anuarul Institutului de istorie nafionalä, III, 1924—1925, Cluj, 1926, p. 636.