Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
III. Etnografie
390 MARIUS PORUMB 4 prilej folosit próbától de Iacov pentru acumularea de noi experience ?i adincirea studiului in domeniul frescei.13 ln 1761, la inceputul lunii septemhrie, la citeva luni dupä ce fusese hirotonisit preot, Iacov se afla, impreunä cu fratele säu Stan la ctitoiria lui Neagoe Basarab de la Curtea de Arge?. Prezenta lor aici este consemnatä de о inscráptie pictatä pe fa^ada de sud a bisericid episcopale de la Arge?: „STAN ZUG(RAV) I BRAT EGO IACOV ZUG(RAV) / SIN POPII RADUL ОТ / RE!? IN AR. ME(SI)T(A) SE(PTEMBRIE) 1 / LEAT 7270 (= 1761)“14. Prezenta celor doi pictori rä?inäreni la Arge? este probabil legatä de restaurarea picturii murale, sau poate pentru zugrävirea unor icoane pe lemn. Oricum, la data cind picteazä inscripta de la Curtea de Arge?, cei doi frafi aveau destulä experienda acumulatä prin realizarea pinä la acea datä a numeroase ticoane ori picturä muralä in diferite monumente. Semnificativ pentru evolu^ia artisticä ulterioarä a lui Iacov -dán Rä?inari este incidenda sa, incä la primele sale realizäri semnate15, cu un pictor ce provine din ambian^a artisticä de la sudul CarpaCilor, colaborare de care benefiidazä in 1740 la biserica de lemn din Iernut. Cele patru icoane (Isus Hristos, Maica Domnului cu pruncul pe tron, Sfintul Nicolae ?i Arhanghelul Mihail), semnate de Ia-cov ?i David Zugravul16, au fost realizate in spiritul picturii postbrincovene?ti, a?a cum ne demonstreazä imaginile lor publicate de At. Popa acum cined decenii17. In 1742 la Turda picteazä mai multe icoane, din care se mai pästreazä dear douä, ínfátisínd pe Sfintul Nicolae ?i Deisis18, lucrári ce au inscripCii de donare, precum ?i semnätura zugravului. Pictura atrage atentia prin rminu h ozl la tea cu care sint lucrate elementele decorative ale ve?minteior, precum ?i grija deosebitä acordatä de autor inscrip^iilor frumos caligrafiate. Dupä finalizarea picturilor pentru biserica din Turda, desigur Iacov din Rä?inari a avut ?i alte comenzi, dar din pácate dán aceastä fazá a • • 13 Radu Cre^eanu, op. cit., p. 92. 14 De la Gr. Tocilescu, Biserica cpisccpalä a rr.-rii Curtea de Arges, Bucure?ti, 1837, p. 53 si I. Paníurescu, Biserica episcopiei Curtea de Arge?, Bucuresti, 1905, p. 76—77, a preluat-o $tefan Metes, Zugravii bisericilor románes'Á, in ACMI, 1926— 1928, p. 69; Victor Brätulescu. Izvoarele pictur'd in Banat, ín MLropoda Bcmtului, XI, 1961, nr. 5—6, p. 37 eiterte defectuos incriptia. I.D. Steiäaescu, Arta feudaiä in färile románé, Timisoara, 1981, p. 88, 127 cite?te „leat 1720—1761“ ?i cansiderä inseriptia „piatra de mormint a unui zugrav“. 15 Zugravului Iacov din Rä?inari ii poate fi atribuitä ?i о icoanä din 1839 de la Silea jud. Alba; Cf. Gelu Härdäläu, op. cit., p. 398. 16 David Zugravul, cel ce picteazä la Iernut cu Iacov din Rä$inari, se aflä in 1784 la Moldovene?ti, jud. Cluj, unde zugräve?te douä icoane, iar ulterior se stabilere in Bihor, unde picteazä numeroase icoane $i ansambluri murale. Vezi I. Godea, I. Cristache Panait, Monumente istorice biserice?ti din Eparhia Oradiei. Bisericile de lemn, Oradea, 1978, p. 29, 30, 36, 57, 77, 94; 109; 158; 160; 179; 187—190; 221; 481; Vasile Drägut, Arta romäneascä, I, Bucure?ti, 1982, p. 467, 469. 17 At. Popa, Biserica de lemn din Iernut, in ACMI, 1930—1931, p. 277—279. Monumentul a fost demolat in perioada interbelicä. 18 N. Iorga, op. cit. p. 196, nr. 689.
