Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)

I. Arheologie

38

ISTVÄN FERENCZI

6

Dar cele arätate mai sus cu caracter de geografie fizicä, respectiv de hidrografie reprezintä doar о singurä laturä a chestiunii. Nu trebuie scäpat din vedere nici fapbul cä intregul curs inferior al Muresului Intre Déva ^i Pecica a fost intärit cu a$ezäri fortificate care se fin lauf pe ambele maluri ale riului, dar mai ales pe maiul drept (cel ncxrdie). In apropierea cursului Mure?ulUi sínt amplasate in aval: Deva — „Piatra

Cozia“11, Deva — „Dealul Cetätii“12, Bretea Mure$anä — „Magúra”13, Cimpuri Surduc — „Cetäfeaua“ §i „Mänästirea“14, (toate in jud. Hunedoara), Sävirfin — „Dealul Cetätii“15, Värädia pe Mure?16 fi Pecica — „Sanfui Mare“17. Cu alte cuvinte dinspre vest cel mad lesnicios drum de acces spre interiorul Depresiunii Transilvaaniei, circulat in toate timpurile, era sträjuit de о suitä de fortificatii chibzuit amplasate. Unele dintre fortificafiile pomenite — din nefericire —J fie cä au fost distruse de lueräri ulterioare (Bretea Mure^anä, Deva), fie cä nu au fost cercetate decit prin sondaje restrinse sau insufidient (Cozia), fie cä nu au fost publicate pentru а И se preciza cronollogia. Cert este cä ín majoritatea lor s-au descoperit materiale arheologdce databile numai incepind cu secolul I i.e.n. Celelalte, neamintite in aceastä categorie, dateazä din secolele I i.e.n. — I e.n. cu toate cä pärerile cercetatoritor nu converg totdeauna spre aceeafi concluzie. Nu dórim sä inträm ín detaliu ín сееа ее prive$te istoricul ?i viafa tuturor acestor a$ezäri — din nefericire — prea pufin cunoscute fi studiate.

11 Oct. Floca, Harta arheologicä a municipiului Deva, in Sargetia, VI, 1969, p. 16 (pliant), 22—23 (fig. 16—17); idem, Singidava, ín Sargetia, XIII, 1977, p. 177; M. Valea, L. Märghitan, A§ezarea dacicä de la Cozia-Deva, in Sargetia, VI, 1969, p. 47—53; S. Dumitra$cu, L. Märghitan, A?ezari ?i descoperiri dacice din vestül fi nord-vestul Romániei din sec. III i.e.n. — II e.n., in Sargetia, Vili, 1S7I, p. 48—49 (existenfa a$ezárii dacice se incheie printr-un violent inaendiu in cursul secolului I e.n.); I.H. Cri$an, Burebista fi epoca sa2, Bucure$ti, 1977, p. 301—302, nr. 26.

12 Oct. Floca, Ürme dacice pe dealul cetätii Deva, in OmD, p. 207—212; Oct. Floca — Ben. Bassa, Cetatca Deva, 1965, p. 10—11; Oct. Floca, in Sargetia VI, 1969. p. 18—19; Sargetia, XIII, 1977, p. 171—181; I.P. Albu, Női descoperiri arheologice pe dealul cetätii Deva (II), in Sargetia VIII, 1971, p. 57—60; idem, in Apulum, IX, 1971, p. 141; L. Märghitan, Cercetäri arheologice ín vatra orafului Deva, Deva, 1971,

13 C. Daicoviciu, TransAnt, p. 50, nota 1; N. Gostar, Singidunum si Singidava, ín SCIV, IX, 2, 1958, p. 417 §i nota 1; L. Märghitan, Vestigii dacice pe cursul mijlociu cl Murefului, in Sargetia, VII, 1970, p. 15—16; I.H. Crisan, Burebista'l, p. 298, nr. 13.

14 M. Valea L. Märghitan, Afezarea dacicä de la Cimpuri Surduc. in Sargetia, IV. 1986, p. 65—73; L. Märghitan, ín Sargetia, VII, 1 1970, p. 16—17 (existente a?ezárii dacice fortificate de la Cimpuri Surduc se pare cä a fost curmatä brusc printr-un violent incendiu in cursul se.eolului I i.e.n.; Sargetia, IV, 1966, p. 72); I.H. Origan, Burebista2, p. 299, nr. 18.

15 Vezi: M. Barbu, Afezarea dacicä de la Sävirfin, in Ziridava, XII, 1980, p. 101—116; M. Barbu, G.P. Hurezan, Cercetärile arheologice de la Sävirfin, in Ziridava, XIV 1982,

16 M. Barbu, M. Zdroba, Afezarea dacicä de la Värädia de Muref, in Ziridava, IX, 1978, p. 21—40; M. Barbu, M. Zdroba, in Dacia, N.S. XVI, 1972, p. 355 nr. 164; XVII, 1973, p. 395, nr. 116; XIX, 1975, p. 305, nr. 198; vezi ?i I.H. Cri$an, Ziridava; Arad, 1978 p. 185.

17 I. H. Cri§an, Ziridava.