Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)

II. Istorie

7

PRELUCRAREA LEMNULUI LA REGHIN

363

In anul 1925 la producta de cherestea a (árii noastre, care era de 3 milioane mc10 „Fabrica de cherestea Ierbu?“ contribuia cu 5,3%, avind о producte anualä de peste 160 mii me, din care 50% lua drumul exportului. Din totálul exportului 40% mergea spre Ungaria ?i 60% spre Orient, inclusiv (ärile mediteraniene, prin porturile Galafi ?i Constanda11 beneficiarii principali fiind Grecia, Egiptul, Turcia, Anglia etc.

In anui 1928 are loc trecerea la selec(ionarea bu?tenilor de rezonan(a din pädurile väii Gurghiului, in vederea asigurärii materiei prime necesare industriei aviatice din tarä .

In perioada 1940—1944 nu au avut loc dezvoltäri sau dotäri semnificative in aceastä fabricä, iar in septembrie 1944 fabrica este aruncatä in aer ?i incendiatä de armatele hitleristo-horthyste in retragere.

Hala de gatere ?i restul fabricii, complet distruse, au fost refäcute treptat pe vechile fundatii pentru a ci?tiga timp ?i a economisi, suplinind lipsa unor materiale deficitare. Efortul depus, pentru refacerea din cenu?ä, de colectivul de muncitori a fost uria?, oar dupä zile ?i nop(i de trudä ?i de sacrificii, fára retribufie, cu mijloacele §i resursele locale, cu elan ?i inventivitate, s-а reusit repararea cazanelor, s-а instalat о looomobilá, iar in luna noiembtrie prímül gátér funcfiona sub un acoperi? proviizoriu. De la Fabrica de cärämizi din Tg.-Mure? a fost adusä cu cáru(ele о ma?inä de for(ä ?i la 1 mai 1945 func(ionau douä gatere, douä fierästraie circulare, instalafii care au constituit elementele de temelie pentru refacerea intregii fabrici si a distrugerilor provocate de räzbo: in ora? si in imprejurimi.

Ziarul Ardealul Nou din 9 mal 1945 scria: „O activitate rodnicä se desfä?oarä in unitä(ile economice. Cele mai mari eforturi se depun la Ierbu?, unde la chemarea organizatiei locale a partidului (PCR), muncitorii refac complet intreprinderea, instaleazá női utilaje, isi organizeazä munca ín brigázi ?i echrjpe, se intrec cu elan pentru a da produse tot mai multe ?i de bunä calitate“.

De 1 mai 1948 ia fiinfä Regia pentru Exploatarea ?i Industrializarea Lemnului (REIL) Tg.-Mure?, ín cadrul cáreia Fabrica de cherestea Ierbu? func(iona ca Unitatea nr. 14 REIL IERBU$, denumire care s-а pästrat piná la 1 septembrie 1948, urmatä de IPEIL.

7. Societatea Anonimű ,,Industria Lemnarä“ Regliin (1922—1926) (Holzindustrie A.G. — HIAG)

Intreprinderea funefioneaza timp de patru ani, avind un capital initial de 2500 mii lei. A oumpärat ma?inile firmei John Müller si construie?te lingá Mure?, unde este astäzi Liceul Industrial nr. 1 al I.M. Republica о fabricä inzestratä cu:

— о ma?inä cu aburi de 120 CP;

— un gater de 18 (öli sistem Brűn-Kőnigsfeld;

10 N. D. Petra ?i M. Szabó, op. cit., p. 53

11 A. G. Gociman, op. cit., p. 328