Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
364 NICOLAE D. PETRA 8 — trei fderästraie circulare; — douä malini de rindeluit Kirchner. Societatea se transformä $i functioneazä !n continuare sub numele de S.A. Transilvania. 8. Firma Lehel & Diamanstein {1922—1932). In 1922 Lehel & Comp, infiin^eazä pe actuala amplasare a ILEFOR- ului din strada Gärii о micä fähriiou{ä de prelucrarea bustenilor de rezónán (ä in pär{i de ins tru mente muzicale, jaluzele, sirmä (firs) de lemn, cherestea rezonantä pentru piane etc. Ddspunea de 6 muncitori calificati si de 6 necalificati. Din 1927 s-а asociat cu Diamanstein, deoarece foot'd asociati ?i-au retras capitaluniie. In 1931 isi modifica profilurile trecind la productia de ambarcatiuni spontive si agrement. 9. S.A. Transilvania (1S2G—1948) continua activitatea S.A. Industria Lemnarä HIAG, cu tendintä de profilare pe valorificarea mai judicioasa a lemnului, dar nu a gäsit muncitord calificati. In 1928 infiinteazä о sec{ie de lázi räsinoase, iar din 1930 produce iji cherestea de rezonantä. 10. S.A. Concordia, fabrica de mobilä {1924—1926) Principalul ac{ionar era Szabó Adalbert, iar capacitatea anualá a fost de circa- 200 garnituri de mobilier furniruit $i lustruit. Din lipsä de comenzi a mai executat $i usi-ferestre, dupä care dá faliment. Era amplasatä lingä spital. 11. Atelierul de timplürie si mobilä Schneidhof jer & Schön a functional intre 1928-—1949 cu un numär de 10 muncitori. A produs mobilier la comandä $i obiecte timpläre^ti. Sediul era pe strada Mihai Viteazul, lingä I.A.S. 12. Fabrica de ambarcafiuni S-A.R. Nautica (1932—1940). Pe terenul detinut de firma Lehel & Diamanstein se instaleazä noua societate, avind ca profil producerea ambarcatiunilor din lemn de rezonantä pentru sport, agrement $i utilitare. Productia anualä era de circa 100 ambarcatiuni, unele deosebit de complexe ca $alupe de 12 to ?i 16 mctri lungime cu 2 motoare ä 340 CP fiecare. Unitatea avea $i un atelier de läcätugerie pentru reailizarea accesoriilor metallice si montarea motoarelor. ln unele perioade au fost realizate articole de sport ca: schiuri din frasin, rachete de tenis, bete schi etc. 13. SsA.R. Reghinul (1945—1948) a functionat pe teritoriul fostei turnätorii a concernului Foresta din strada Muncitorilor, azi sectie a IFET- ului Reghin. Prelucreazä initial bustenii räma$i din timpul räzboiului, selectind bustenii de rezonantä pe care ii transformä in cherestea rezonantä, párti de instrumente muzicale, cit $i in sirmä (fire) de lemn pentru jaluzele. III. SITUATIA INDUSTRIEI LEMNULUI DIN ORA$ LA NATIONALIZARE (1948) Nationalizarea de la 11 iunie 1948 a desävir$ft procesul de concentrare a industriei de prelucrare a lemnului in Reghin prin treeerea in patrimoniul statului a fabricilor particulare la Fabrica de cherestea Ierbu$, unitate care a preluat patrimoniul urmätoarelor unitäti:
