Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
3 PRELUCRAREA LEMNULUI LA REGHIN 359 valä a puhoaieior pe care le sparg ?i le imblinzesc, ei impiedicä mäcinarea mun(ilor ?i ruperea dealurilor, ei leagä täria intunericuluá de jós cu binecuvintarea luminei de sus, ei sínt sänätatea ?i imbel?ugarea, mindria ?i särbätoarea pämintului. Pädurea e cél dintii templu ?i va fi cel din urmä refugiu al omenirii“4. La ineeput exploatarea lemnului se fäoea pentru construc(iile gospodäre?ti (case, grajduri, cote(e, magazdi, garduri, poduri), obiecte casnice ?i pentru incälzirea !ooum(elor ?i mai pu(in pentru vinzare. Fiecare gospodärie gäsea cu u?urin(ä materialul lemnos, de care avea nevoie, din pädurile deminute de fiecare comunä. Marea majoritate a masivelor päduroase de pe valea Gurghiului erau proprietate de stat. Dupä anul 1848 comer (ul cu lemn de construc(ie s-а intensiificat iar lemnul de rä?inoase era adus ou plutele pe Mure? ?i pe Gurghiu sub forma bu?tenilor, sau era transportat cu cäru(ele sub forma de cherestyea, grinzi, cäpriori, lobde pentru doage, pentru rotärie, sau pentru foc ?i vindut in comunele de la cimpie. Aceleasi produse din lemn erau intilnite la tirgurile din Reghin, Teaca, Riciu, Band, Tg.-Mures etc. unde säptäminal produsele erau vindute sau schimbate pe cereale sau pe alte märfuri ale me?te?ugarilor. Exploatarea lemnului de fag — considerat ca lemn pu(in valoros — se fäcea pentru obiecte de rotärie ca: spi(e, obezi, butuci, dar mai ales pentru fee. Pe mäsura sporirii consumului de lemn necesar popu]La(iei, pädurile din apropierea local itä(ilor s-au redus mult, cedind locul terenurilor pentru culturile agricole. v^onsumul de lemn continuä sä creascä, extinzindu-se exploatärile ferestiere pe toate väile u?or accesibile pentru mijloacele de transport specifice fieeärei zone; täierile nera(ionale nefiind urmate ?i de reimpädurirea suprafe(elor defri?ate ?i astfei, distan(ele dintre locul de consum ?i masivele päduroase au devenit din ce in ее mai mani. Se sim(ea necesitatea folosirii unor női mijloace de transport care sä rezolve eficient cererile de satisfacere la distance mari a nevoilor de produse lemnoase. A?a s-а introdus tehnica plutäritului prin care au fost transportate pe Mure? ?i pe Gurghiu uria?e cantitä(i de bu?teni de rä?inoase. Rolul insemnat in exploatarea ?i apoi in dezvoltarea industriei de prelucrare a lemnului l-а avut Societatea de plutärit din Reghin „Flosskompanie“5, soedetate anonimä finan(atä de о serie de comercian(i ,?i meste?ugari din ora?. Pentru a asigura valorificarea lemnului din pädurile de pe valea Gurghiului, statul face intre anii 1870—1873 cheltuieli cu amenajarea riului pentru plutärit, incepind de <La Läpu?na pinä la Ierbu? (cartáer al ora?ului Reghin), unde funcjioneazä azi atit Intreprindenea de Prelucrare а Lemnului, cit ?i Intreprinderea Forestierä pentru Exploatare ?i Transport. * * A. G. Gociman, Industria ?i comerful lemnului in Basinul Murefului Superior Cluj, 1929, p. 116. 5 A. G. Gociman, Op. cit. p. 57.
