Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)

II. Istorie

360 NICOLAE D. PETRA i ln ziua de 6 aprilie 1873 a sosit in Ierbus prima plutä cu bu?teni pentru prelucrat, care a sträbätut distanda Lapulna — Reghin (42 km) in 24 ore. Aceastä plutä, numitä ,, uria sä“ era compusä diin 320 trunchiuri de mólód, in volum de 720 mo., ordonatá in 36 táblii legate una dupä alta cu glnjuri de alun. Inipal pentru formarea 9i conducerea plutelor >iu fost adu$i specialist! italieni si germani, tehnicä insusitä rapid de cätne locuitorii comunelor Hodac, 1‘bäne^ta si Casva6. Prima plutä uriasä a sosit in Depozitul Ierbus cu raportul Ocolului Silvic Gurghiu nr. 1988/6 aprilie 1873,7 urmind ca bu§tenii sä fie prelu­­cra(i in cherestea. Preluorarea industrialä a lemnulud in oras este atestatä si de adresa Ocolului Silvic Gurghiu nr. 2029/1873. „Societatea de plutärit (Flosskompanie) construieste in 1872 pe Gur­ghiu, pe locul lui Macskässy in Ierbus, unde este astäzi moara . . ,“8 (de lingä I.P.M. Sport) un puternic fierästräu modernizat, actionat de apä, avind douä gatere „Lang“ instalatie care a inceput sä produeä in anul 1873. Informa^iiilie de mai sus sint primele §tiri de atestare a prelucrärii industriale a lernnului in oras, iar Intreprinderea de Prelucrare ?i Indus­­trializare a Lernnului Reghin este urmasa acestor unitä(i premergätoare, deoarece ea a preluat la na(ionalizare patrimonial societä(ilor anonimé „FORESTA“, „TRANSILVAN'IA“ si „REGHINUL“ si continuä activita­­tea de transformare a lernnului in produse finite prin prelucrarea indus­trialä. Unitätile industriale de prelucrare a lernnului care au funcponat in oras ínainte de na(ionalizare au fost urmätoarele: 1. Ferästräul de apä din 1егЬщ (1873—1888), al ,,Societä(ii de plutä­rit“ actionat de apele Gurghiului, avea douä gatere, unul de 24 si al doi­­lea de 36 (öli. Anual se produceau peste 12 mii mc. cherestea räsinoase din bustenii transportati cu plutele, iar cheresteaua rezultatä se vindea pe piata ora.jului, apoi la Teaca, Riciu, Band, sau era frimisä cu plutele spre Tg.-Mures, Ludus, Deva, Lipova, Arad, Szeged etc. In 1888 unita­­tea isi inceteazä activitatea, inisrtalatüle au fost cumpärate de stat, de­­montate si instal'ate in Fabrica de cherestea räsinoase de pe actualul teri­­toriu al I.P.L., prima fabricä de cherestea a statului in oras. 2. Firma ,,Schwartz Mendel“ (1879—1930) a construit in 1879, intre Reghin si Suseni, pe malul Muresului, un fierästräu actionat de о turbina hidraulicä de 60 CP, care actiona douä gatere tip „Pini & Kay“ de 24 si respectiv de 36 toh, douä fieerästraie circulare si о ma§inä de rindeluit tip „Kirchner“. 3. Firma „John Müller“ (1880—1922) a folosit pentru prima datä for­ta aburului in actionarea utilajelor de preluorarea lernnului in oras. Am­­plasarea acestei firme la peste 3 km de Mures, pe vechiul drum spre Dedrad a defavorizat-o, intrucit intregul volum de busteni trebuia trans- * * Idem, p. 109. 7 N. D. Petra $i M. Szabó, op. cit., p. 25 * Aurel G. Gociman, op. cit., p. 124.

Next

/
Thumbnails
Contents