Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
I. Arheologie
3 HIDRONIMUL MARIS = HIDRONIMUL MURE?? 35 Dupä Herodot „.. .Istrul [ = Dunärea de Jos, socotind de la cataractele din Porbile de Fier] t • • ■ ] este cel dintii fluviu din Scitia, venind dinspre apus; el ajunge cel mai mare, deoarece prime$te apele mai multor alte riuri. Printre acelea care il fac sä fie mai mare sint cinci mari cursuri de apä care curg prin Scitia; unul numit de scáti Pórata, iar de elini Pyretös, apói Tiárantos, Awards, Náparis ?i Ordessós [adicá riurile de la nord de Dunáre, mergind dinspre est spre vest]. Cel dintii amintit dinire aceste riuri e maré ?i, curgind §d el spre räsärit, í?i une$te apele cu ale Istrului. A1 doilea, cáruia i se spune Tiárantos, curge mai spre apus, fiind §i mai mié. Ararós, Náparis §i Ordessós curge íntre aceste douä riuri [ín realitate cele trei riuri, indáferent care ar fi ele, curg „dupä“ sint riurile care izvoräsc din Scitia [. .. ] Riul Máris izvorä$te ín tara Pórata — Prut ^i Tiárantos = Sírét4], vársindu-se ?i ele in Istru. Acestea agatir^ilor $i se varsa ?i el in Isim .. .“5 Sä retinem íaptul cä, conform afirmatiei lui Herodot, Máris se varsä in Istru. * Strabon [Geographia, VII, 3, 12—13 (C. 304)] tratind despre „ ... neamul getilor care se inältase atit de mult sub Burebista . . intre altele preaizeazä cä „ . .. prin tara lor curge riul Märisos, care se varsä ín Dunäre [... ] Ei numeau Danubius partea superioarä a fluviului $i cea dinspre izvoare pinä la cataracte. Tinuturile de aici se aflä, in cea mai mare parte, in stäpinirea dacilor. Partea inferioarä a fluviului, pinä la Pont — de-а lungul cäreia träiesc getii — ei о numesc Istru .. ,“6 4 N. Antonovici considerä cä Tiárantos ar fi numele antic al riului Birlad (cf. L’identification d’un affluent inconnu scythique du Danube: Le Tiarantos (Le Birlad), extr. din Comptes Rendus du Congres International de Géographie. Varsovie, 1934, Tome IV. Travaux de la section IV—VI et Comunications aux séances spéciales, Varsovie, 1938. In privinta identificärii unora dintre hidronimele afluentilor din stinga Dunärii de Jos, recent, R. Florescu (Note de geografie anticä, in Ziridava, XIII, 1981, p. 32—33) — dupä ce localizeazä $i el färä nici un argument nou, mai de seamä, luindu-se dupä atifia aRi autori moderni, pe agatir?ii de origine iranianä in interiorul Depresiunii Transilvaniei, are urmätoarea pärere: „. .. Mai dificilä rämine identificarea celorlalte trei riuri mentionate de Herodot la vest - de Prut: Araros, Naparis si Ordessos. Herodot (04), precizeazä cä sint „intre“ Pyretos $i Tarantos, dar din expresie reiese cä trebuie raportatä la märimea si nu la pozRia lor geograficä. Asadar ne rämine sä identificäm, in ordinea enumerärii Araros cu Cälmätuiul, Naparis cu Ialomita si Ordessos cu Argc.'jul, neexcluzind, cum au fäcut-o unii specialist], posibilitatea modificärii Ordessos > Argessis ...“ Consideräm necesar sä mentionäm aici cä, din nefericire, nu ne-а fost accesibilä lucrarea lui J. Th. Bars: The ancient Names, local, personal, and divine of Dacia and Moesia, in Dissertations of Harvard University, 1935—1936; Harvard Studies in Classical Philology, XLVII, 1936, p. 211—214. 5 Text tradus preluat din: Fontes ad historiam Dacoromaniae pertinentes. I. Ab Hesiodo usque ad Itiner arum Antonini. Izvoare privind istoria Romäniei, vol. I, Bucure§ti, 1964, p. 30—31. éx 8s ’A^aDópoujv Mäpt? тгошцбс pstov aop-fitaTetat up Harptp. 6 Ibidem, p. 238—239. ’Pst 5s 8t áoTÜiv Maptoo? Потарск tov Aavoótov, ш та? тараахеоа? ávsxópCov оГ ’Ptopalot та? Jrpö? tov TröXepov' xat -,'äp тои тготароо та usv avo xat itpóí xaí? T/j^ai? pip?] pi^pt Ttöv xarapaxTtov Aavoótov irpoo-íjfópsoov, a ptá- Xtara8tá tSv Aaxüiv cpspsTat. та 81 хатш pá)(pi “°5 Udvroo та тара tooí Гета? ха- Xoociv “loTpov.
