Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)

I. Arheologie

34

ISTVÁN FERENCZ1

2

zare, respeetiv identificarea hidronimului, nu poate fi deloc sigurá2. Inainte de toate din simplul motiv cá, in ciuda asemánárii de netägäduit a celor douä nurne, nu avem nici о garanfie ca hidronimul antic Máris sá corespundä riului denumit astäzi Mure$. Herodot, chiar dacä a fost citäva vreme in ora§ul-stat grecesc Olbia, adunind multe informari prefioase asupra färii scifilor $i asupra diferifilor locuitori ai aoestud imens teritoriu, nu umblase niciodatä in regiunile Pontului sting, ou atit mai pufin in bazinul hidrografic al .Dunärii de Jos. A$a cum au dovedit cercetarea $i critica migäloasä a izvoarelor de informafie ale lui Herodot, toate §tirile „pärintelui istoriei“ referitoare la Europa centralá ?i de sud est (destul de lacunare §i nesigure) au fost preluate din „Perieghezele“ lui Hekataios (el a träit aproximativ inire anii 550—470 i.e.n., luind parte la räscoala iomianä impotriva per^ilor; a fäcut cälätorii Iungi ?i a seris opere de istorie §i de geografie, din care nu ne-au rámas decit purine frinturi), avind, §i acesta din unná, ca sursä de informafie, foarte probabil, cele ce i-au povestit grecii istrieni de la gurile Dunärii. Se $tie, de altfei, cä pentru opera sa istoricä, Herodot s-а pregätit multä vreme, prin cercetäri $i cälätorii Indepärtate. A sträbätut Asia anterioarä pinä la Ecbatana, in Persia, ?i Egiptui pinä la Elefantina; a cunoscut coasta räsäriteanä a Mediteiranei pinä la Ghaza §i Tir, iar cea de sud pinä la Cirene; in nord a ajuns pinä la Olbia de pe járműi nordic al Märii Negre $i chiar pinä in Bosforul cimmerian. Astfel Herodot a fost unul dintre primii istoriei greci care au avut prilejul sä se informeze direct $i ne-а transmis tjtiri foarte prefioase despre finuturile locuite de traci §i scifi, despre felul lor de luptä, precum $i despre traiul §i credinfele lor. Istorii-le sale sint rezultatul unor cercetäri intinse. (Dintre logografii mai veohi el a folosit pe Hekataios, Xanthos §i Hellanikos).

Studiind cu atenfie datele furnizate de Herodot, este absolut dar cä. euno$tinfele de geografie descriptivä aie „pärintelui istoriei“ spre vest .ji nord nu trecuserä dinoolo de fi?ia räsäriteanä a Munteniei — riul Olt nu era cunoscut de el —, respectiv de poalele sudice ale lanfului Alpilor Transilvaniei3.

Pentru a putea dezbate problema, trebuie sä facem o trecere in revistä a afirmafiilor autodlor antici. Numai doi dintre acentia, ?i anume Herodot ?i Strabon, dau referiri pufin mai „ample“ de caracter hidrografic asupra riului Máris, restul informatorilor antici sau din eiful mediu timpuriu nu ne-au transmis decit numele insu?i, in pricinä. Iatä ce scriu primii:

2 Cimitirul „scitic“ de la Ciumbrud (partea a V-a), in ActaMN, VIII, 1971,

p. 29.

3 Vezi: F. Jacoby, Herodotos, in RE, Suppl., Heft II, col. 25, 8; V. Pärvan, Getica. О protoistorie a Daciei, in ARMSI, ser. HI, vol. Ill, nr. 2, Bucure$ti, 1926, p. 35—36; J. Harmatta, Forrástanulmányok Herodotos Skythikáiához. Quellenstudien zu den Skythika des Herodot, Budapesta, 1941, p. 39 $i urm.; idem, Früheisenzeitliche Beziehungen zwischen dem. Karpatenbecken. Oberitalien und Griechenland, in ActaArchBp, XX, 1968, p. 154.