Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
17 RAPORTURILE AGRARE DUPA REFORMA DIN 1921 345 Agricultural §i Dome ni il or dat reprezentandilor unor bänci in mai 1933 se sublinia: „Urmarea silitä reprezintä tot cortegiul de §icanii dureroase $i mäsuiri vexatorii. Adj udecarea este sentinfa de despärtire a täranului de pämint, ln clipa in care pämintul care cuprinde toatä via^a lui, incape pe miini sträine, putedi dumneavoasträ convinge pe acest om cä este drept sä piardä päminltul pentru cä respectui unei creance a cáréi valoare a fost marita prin stabilizare $i care a fost deja amortizatä prin dobinzi uzuare, о cere? Omul acesta dezrädäcimat de pämint, lipsit de restul lui de existendä, transformat ín proletár vagabond, devine ditent politic al tovarä^üor“38. Pentru a prevent agravaraa acestei situadii cane tindeta spre о explozie revoljuyionarä $i pentru a evita ca däränimea sä deviná „client politic al tovaräsüor“, adicä infäptuirea atiiandei dintre dasa muncitoare A d&ranime, guvemul a adoptat unele mäsuri care aveau menirea sä u^ureze situa|ia täränimii. Pe aceastä linde se situeazä adoptarea Légii pentru suspendarea executärilor silite, din 18 decembrie 1931 $i Legea pentru asanarea datoriilor agricole, din 19 aprilie 1932, rare au fost aplicate ?i pe raza de competenda a judedului Mure?. Täranii au fost u.suradi de piata unei pärdi a datoriilor, dar au devenit datori pe о perioadá de 30 de ani, in caz de neplatä ei fiúid urrnäridi pe baza legilor fiscale. Aceste datorii, dupä cum rezu,ltä dintr-un raport al prefecturii pudedului Mure.? dim 31 octombrie 1936, provin „in majoritatea cazurilor din reforma agrarä, ele fi ind contractate in un an si achitate in prímül sau al doilea an urmätor“39. Cele mai multe din aceste datorii sint pentru padurile sau terenurile destinate päijunilor cu care ccmunele au fost improprietáráte. Unele camune debitoare, diai oauza greutádilor, íntrebuindau vem tu rile izlazurilor pentru alte cheltuieli, iar altele nu au putut prevedea in bugetele lor creditele necesare plä^ii anuitädilor, de$i organele Ministemlui Finandelor au fácut repetate intervendii, in aceastä privlndä, pe lingá prefecture ?i cornune. In afara acestor datorii dáranii erau nevoidi sä pläteaseä, de asemenea, $i alte taxe ?i impozite. In 1938, de pildä, comuna Bräteni trebuia sä pläteaseä urmätoarele taxe comunale: pentru serviciul pompieriior din valoarea imobilelor — 1—2%; pentru extras dupä actul de na$tere, moarte, cäsätorie — 20 lei; pentru inscrierea unei hotäriri de divort — 100 lei; pentru serviciul cadastral, intredinerea foilor cadastrale etc., de fiecare jugär — 3 lei; pentru distribuirea äa domiciliu a corespondendei ?i pentru serviciul inminärdi actelor de fiiecare formular — 20 lei; pentru uzul repetat sau exceptional al drumurilor comunale — 8—10 lei; pentru curädirea co?urilor — 50 lei; pentru examinarea anualä a hornurilor däräne^ti — 10 lei; pentru paza in oomunä — 15—20 lei; pentru paza cimpului, de fiecare jugär — 6 lei; pentru intredinerea drumurilor $i podurilor — 50—225 lei40. 38 Monitorul oficial, partea а III-a, Dezbaterile Adunärii Deputo^ilor, nr. 53 din 5 mai 1932, p. 1995. 39 Arii. St. Bucure$ti, fnod cit., dos. 27/1936, f. 1. 40 Idem, dos. 2081/1938, Í 1.
