Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
3 DIN ACTI VITATEA ASTREI 307 „pentru íncurajarea románilor la imbräti$area mai cu c áld ura a carierei militare ... propune ,sá se introducä gimnastica cu respect deosebit la exercitiul militar“, populiarizind aceastá idee $i prin ziare2. Un alt moment sernnificativ il constituie cererea din 1910a preotuiun mditar de la Viena, dr. Virgil Cioban, ca Astra sá interviná printr-un memoriu la Ministerul de Rázboi din Budapesta in vederea ob^inerii permisiunii de a premia soldatii románi alfabetiza^i ín timpul servi jiului militar. Considerind, probabil, ádeea ca färä perspective, comitetul se márgine$te sä-i ceará preotului din Viena informari detaliate „ín chest unea instructiunii din timpul serviciului militar, precum $i asupra posibilitátii de a se instrui soldatii romäni“. De asemenea, comitetul í$i declina orice responsabilitate in privinta cercetárii arhivelor vieneze, sugestie a aceluia$i cleric, fiind de párere cá Academia Romána are posibilitäti materiale superioare3. Societatea din Sibiu avea о oarecare experienda in relaple cu ofiterii din armata imperialä in probleme de cärti §i manuale. Locotenentul loan Aron din Regimentül 51 Infanterie Tg.~Mure$ ruga comitetul „Asociafiunii“ in 27 ianuarie 1914 sä-i trimitä abecedare pentru soldati $i un manual cu indrumäri practice pentru instrucpe, intrucit avea intre 190 §i 200 analfabeti. Comitetul expediazä in 29 ianuarie 200 abecedare ?i un exemplar din Cälauza noului abecedar de P. $pan4. Pentru a convinge comitetul din Sibiu, in unele cereri se recurge la argumente dintre cele mai sensibile pentru societatea romäneascä $i anume la cel al limbii. Locotenentul Emil Savu din Kisszeben, care avea nevoie de muflte cärti, afirmä la 18 martié 1914 cä „soldatii nu mai $tiu aproape nimic romäne^te“, motiv pentru care íi sint remise in scurt timp 100 bro$uri din colectia ,,Asociafiunii“5. Plianurile celor de la Budapesta in problema limbii románé nu se potriveau cu realitätile imperiului. О palpitantä dovadä provine din partea cealaltä a dualdsmului. Con§tient de importanta militarä a milioanelor de romäni din Transilvania, Ministerul de Räzboi decidea in 1914 ca in academiile militare $i la citeva ?coli de profil, printre care ?i la cele de cadeti, sä fie introdusä limba romänä. Insärcinat de minister, Arnos Pop, cäpitan ín Regimentül 43 ?i profesor la „$coala realä superioarä din Mährisch-Weisskirchen“ antervine in 14 mai 1914 la Astra ca aceasta sä-i recomande „o carte potrivitä, care apoi ar deveni introdusä oficios la 2 Arh. Stat. Sibiu, jondul Astra (pentru fondul Astra nu vom mai menpona Arh. Stat. Sibiu), document nr. 82/1874, 94/1874, fila 29; 110/1874, fila 32—33; 200/1875, fila 88 — procese verbale; rev. Transilvania, VII, nr. 11 din 1 iunie 1874, p. 134; nr. 14 din 15 iulie 1874, p. 171—172; nr. 19 din 1 octombrie 1884, p. 227. La cererea Spitalului „Fr. Josef“ din Sibiu sau trimis pentru „reconvalescenp romäni“ 22 volume románesti, oärp §i publicapi (rev. Transilvania si Familia). Cf. doc. nr. 300/1886. 3 Fond Astra, document nr. 142/1910, fila 5—6; rev. Transilvania, XLI, 1910, nr. 1—2, p. 52. De asemenea, locotenentul Cena Nicolae din Mehadia cerea 25 exemplare din Biblioteca poporalä a Asociafiunii. Cl reg. nr. 8, fila 94. 4 Fond Astra, doc. nr. 200/1914. 5 Ibidem, doc. nr. 696, 770/1914.
