Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
306 DÓRIN GOTIA 2 Odatä atins obiectivul imediat, anume rezistenta la noile condici §i supra vietuirea se treoe la Implinirea секи- mai urgente probleme. Exiista о acuta nevoie de alimente pentru cei räma$i acasä $i in special de haine cälduroase ?i cäirti pentru soldatii romäni din armata austro-ungarä afla^i pe front sau in spitale cit §i pentru prizonierii romäni de pe teritoriul imperiului. Aläturi de familiile celor pl era ti sau de institutiile aflate in posibilitatea de a intreprinde acte filanitropice, „Asociafiunea“ $i-a pus fondurile la dispozitia acestor soldati sau a colectat ajutoare atit de mult a$teptate de cei azvirliti in tran?ee pe altarul intereselor sträine. 'Armata $i mai ales formarea unor cadre de origine romänä erau Probleme care främintau chiar $i о societate ca cea de la Sibiu. Sentimentul fortéi nationale native dat de pozitia majoritarä a romänilor implica comservarea $i perpetuarea näzuintei spre libertate $i unitate. Sä urmärim in epoca asupririi nationale citeva diin ideiüe societätii fatä de románii din armatä ?i citeva contacte cu ofiteri romäni. Incä de la instaurarea dualismului austro-ungar, conducätorii politici romäni, dintre care unit activau in cadrul Astrei oiri ii dirijau acfiunile, mentineau in-crederea in realizarea unitätii nationale. G. Baritiu, indrumätorul real al „Asociafiunii“ pe о lungä perioadä, intuia importárrá ridicärii dintre romám a unei ofiterimi pregätite pentru momentele hotäritoare din viata natiunii. De aceea, el determina comite tu! central, prin scrisoarea din 28 aprilie 1874, sä-i analizeze propunerile $i sä decidä instituirea unor premia pentru о bunä traducene in limba romänä a regulamentului de exer" citii militare tipärit in limba germanä §i a unei gramatici germano-romäne; conducerea societätii sibiene vine cu precizarea „ca ambele opere sä fie scrise intr-o limbä pe cit se poate mai potpularä ?i cít se poate mai corespunzätoare naturii lucrului §i naturii limbii románé mai ales, cu respect, la termenii tehnici uzátati ín $tiintele militare ?i, totodatá, la finea gramaticii sä se adauge un glosar ín саге, mai ales sá se cuprindä in traducere -omänä termenii tehnici, militari explicindu-se genuinul ínteles al acestora“. Din motive materiale comitetul nu a putut adopta §i ideea premierii celor mai buni elevi romäni de la §eolile militare ori a celor mai merituo?i „studenti“ de la „$colile regimentelor ce se completeazä din Transiivania“, dar Cluj, 1927, 20 p.; G. Navrea, Serisori cätre soldapi, Arad, 1915, 24 p.; Se mai pot consulta C. Nazari e, Activitatea preopilor de armatä in campania din 1916—1918, Bucure§ti, 108 p.; Nv. Hodoroabä, Preopimea fi armata. Datoria preotului..., Ia$i 1916, 44 p.; idem, Räzboiul in Bucovina fi Galipia, la?i, 1915; idem, Cuvinte cätre osbafi. finute in campania din 1916—1918, pe front fi in refacere, ia$i, 1921; idem, in slujba steagului, Ia$i, 1925, vol. I, 32 p.; G. Popescu, Proojimea romána fi intregirea neamului, Bucure.fti, 1940, 2 vol., 514 p.; alte lucräri in rev. Transilvania, XLVIII, 1917, nr. 7—12, p. 177; Activitatea socialä a preopilor fi inväpätorilor [supliment la revista Albina Bucuresti, 1 mai 1911 — 18/25 sep. 1916]; rev. Flacära, XXX, (1360) din 2 iulie 1918, p. 19 (Se referä la activitatea lui G. Enescu in spitalele de räniti). Alecsenia Androne, Silvia Vatafu-Gäitan, tmbogäpirea fondulvi documentor la Direcpia Generáld a Arhivelor Statului, in Rev. Arh., XLIH, nr. 4/1981, p. 482 (ajutorarea prizonierilor románi din Franta); Mircea Spiridoneanu, Din jurnalul Irinei Mavrocordat (I), ibidem, L1X, nr. 2/1982, p. 175.
