Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
294 VASILE DOBRESCU 3 intre ele, asociindu-se ?i participind cu fonduri carmine la cumpärarea unor mo.$ii mai mari. A?a procedau „Eeonomul“, „Vatra“ (Cluj) $i „Albina“, atacate violent in presa conservatoare maghiarä pentru cumpärarea impreuná, a mohiéi Itii Florian Gerő din Nu$eni23. In 19:17 „Eeonomul“, „Victoria“, „Patria“ ?i „Bihoreana” erau dispuse a face ofertä de cumpärare a mosieá lui Wenckheim din Säntäu de 4000 jugäre, sondind posibilitätile pentru aoeia?i fei de tranzac^ie ?i in cazul mohiéi lui Tischler din Popesti27 28 29. Dupä aprecierile unei lucräri de statisticä agrarä neoficialä, dar prezumfios intátulatá „Eladó ország“ (Tara de vinzare) íntocmitä de Tokaji László (secretarul „Reuniunii economice tranisilvänene“ cu sediul la Quj, ce grupa marea mo?ierime maghiará din Ardeal) pentru perioada unui deceniu, 1903—1912; nurnai in teritoriul Transilvanieá istorice, banciile románe?ti air fi cumpárat §i parcelat in regie proprie mo?ii in suprafata de 8.938 de jugäre30. Pe comitate situatia era urmätoarea: in comitatui Alba: „Sebesana“ — 128 jugäre; „Auraria“ — 173 jugäre; „jóimul“ •— 400 jugäre, „Patria — 300 jugäre; in Bistrita-Näsäud: „Coroana“ — 800 jugäre; in comitatui Cluj: „Albina“ — 200 jugäre; in comitatui Hunedoara: „Cri?ana“ — 300 jugäre, „Agricola“ — 439 jugäre, „Progresul“ — 80 jugäre, „Ardeleana” — 50 jugäre; in comitatui Solnoc-Däbica: „Coroana — 994 jugäre, „Tible^ana“ — 300 jugäre; in comitatui Tirnava Mare: „Albina“ — 1200 jugäre, „Mugurul“ — 154 jugäre; in comitatui Tirnava Micä: „Albina“ — 1008 jugäre. Datele sint de altfel incomplete, intrucit in aeeea$i zonä sint semnalate cumpäräri de mo?ii suplimentare, astfei, in 1910, „Auraria“ cumpära längä Abrud о mo?ie de 600 jugäre, iar banca „Agnicola“ achiziüona, in Cérna, mo?ia lud Csemay Domokos tot de 600 jugäre (in lucrarea lui Tokaji László aceasta era numad 310 jugäre) pe care le-au parcelat täranilor din zonä31. Parcelärile efectuate de handle romäne?ti au fost un izvor de beneficii substantiale', avindu-se in vedere ditferenta intre preturile de cumpärare §i cele realizate din vinzarea acestora in suprafete mai mica. Dacä in cazul cumpärärii unor mo?ii media jugärului de pä?une era apreciatá la 10—20 de fl., sau 20—40 к., а jugärului de pädure intre 40—50 fl. sau 70—'80 к., a jugärului de teren 27 ln acest sens, banca „Eccnomul“, neputind satisface, imediat ofertele pentru cumpärarea mo$iilor Zsombori din Jimbod si Borsos din Ileanda Marc, din anul 1912, fácea apel la banca „Albina“ si la asociatia báncilor románesti „Solitíaritatea“ pentru gäsirea fondurilor financiare necesare perfectärii acestor tranzactii economice. Vezi A.S.C. Fond banca „Economul“, Registrul 90, Procese-verbale 1912—1915, ‘Proees-verbal din 30 noiembrie 1912, p. 64—65. 28 Idem, Registrul 66, Procese.verbale 1909—1913, Proees-verbal din 13 februarie 1912, p. 232. Mosia lui Gero in suprafata de 1.040 jugäre in urma interventiei mo?ierimii $i báncilor maghiare din zonä, a fost achizitionatá de banca Altruista cu 920.000 k. $i se pare cá a fest parcel atä, in ciuda statutelor acestei bänci §i unui numär de tärani romäni din localitate. Vezi: Tokaji László, op. cit., p. CXI. 29 Idem, Registrul 114, Procese-verbale din 2 august 1917, p. 146—147. 30 Tokaji László, op. cit. Tabelele de la pag. II — CXLIII; Sabin Gioranu, Rolul báncilor románesti din Ardeal in pregätirea Unirii, extras din Observatorul social-economic, Brasov, nr. 2—3/1944, p. 33—34. 31 Revista Economica, XIII, nr. 5/1911, p. 50.
