Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
9 ROLUL BÄNCILOR ROMÄNEßTI DIN TRANSILVANIA 295 arabii intre 70—80 fl. sau Г50—200 k., in cazul pareelairii marilor suprafe(e, acela^i jugar, pe categoria de térén respectivä se revindea dublu sau chiar triplu valorid sale amintite mai sus. Aprecierile sínt fäeute (inind eont de valoarea ipotecilor bäneii „Albina“, care se realizau cu destulä exigenfä §i ne aratä cä un jugär de teren de categoria mijlocie era socotit la 70—78 fl. sau la circa 190 de coroane32. (In cazul vinzäriior la lieitapi a monitor sau a proprietä(ilor mioi, preturile acestora coborau mult sub valoarea aprecieria fäeute de cätre bancä la ipoteci). ín zona Banatului, unde terenurile erau mai fertile, valoarea lor se estima la dublul celor din Ardeal.33 De asemenea, ín timpul rázboiului présül pämintului a eunoscut о eredtére ínsemnatá. Numeroase exemple de parcelare a mobilár de cätre bänci ne relevä in mod concludent avantajdle aeestei opera|iuni economdce pentru institute financiare respective. In anul 1882, „Albina“, cumpära la licitape averea lui Iosif Haller, din Däisoara, cu 25.000 fl., revinzínd jumátate din aceasta unui consorfiu de locuitori din comuná cu 26.475 fl., plätibili ín 20 de and — in 40 de rate semestriale, egale, cu 8% interese, scopnd ín aeest fel cheltuielile plus beneficiile dobinzilor numai din jumätatea mohiéi cumpärate, cealaltä, constituind beneficiul net al operatiunii de parcelare“34. Un caz asemänätor ni-1 oferä ?i procedeul pareelärii mohiéi lui Herman Klein de 2.505 jugäre (finale, päduire .?i arabii) cumpäratä cu 32.480 fl., care se acordä unui consorfiu de 400 locuitori din comunele Hondel §i Certejul de Sus cu taxele de transoriere plus 10.000 fl. preten(iile bäneii §i 5% provdziuni, deci in jur de circa 55.000 florini35. Gäsind posibilitäji noi de ci?tig banca a schimbat contractui ?i a vindut jumätate din aceastä mo$ie familiei Piso, proprjetari in Säcärimb cu pretul de 39.861,70 fl., aepäsind numai prin aceastä sumä cheltuielile de cumpärare ale intregii proprietäti achizdtionate36. In anul 1917, in Täsnad banca „Economul“ obfinea de la una din parcelärile efectuate in regie proprie un ciciig triplu la jugärul parcelat, apreciat la 900 k., ín comparafie cu cél cumpärat de circa 275 к.37 La aeeste operafiuni economice erau trimisi directorii de bancä, experfi sau persoane care aveau experienfä in apreoierea calitäpi si valorii pämintului. Astfel, adeseori ii vedem participínd la licitatií pe Vásárion Roman, Partenie Cosma, Ilie Däianu, Arnos Frlncu, Teodor Mihály, George Pop de Bäsesti etc., ultimul fiind solicitat de bäncile din nordul Transilvaniei sau chiar de cätre „Albiina“ ca unui 32 A.S.B. Fond banca „Albina“, Bra$ov, dosar 20, A treizecea adunare gene, ralä... pe anul 1902, Sibiu, 1903, p. 5. 33 A.S.T. Fond banca „Timisana", dosar 1/1893, f. 1—3. Valoarea medie a unui jugär ipotecat era de 130 fl., iar dupä 1900 de circa 500—700 k. 34 A.S.S. Fond banca „Albina“, vol. VI, Proces-verbal al ^edintei XII din 9 aprilie 1885, concluzul 72. 35 Idem, vol. XI, Proces-verbal al sedintei VIII din 24 mai 1899, concluzul 85. 35 Idem, vol. XI, Proces-verbal al §edinj;ei XIV din 11 sept. 1889, concluzul 136. 37 A.S.C. Fond banca „Economul“, Registrul 114, Procese verbale 1915—1921, Proces-verbal din 2 aug. 1917, p. 144.
