Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
7 ROLUL BÄNCILOR ROMANEíJTX DIN TRANSILVANIA 293 din paTtea bäncii ,,Economul“ pentru cumpärarea mohiéi lui Bartha Miklós pe care о va impär^i, pinä ln 1914, cu 500 de coroane jugärul21. ln 1910 la Stupim (Brasov) s-а alcätuit о tovärä$ie denumitä „Stuparul“ care a arendat о parte din module ora$ului Brasov in. suprafata de’ 1250 de jugäre, pentru a le cultiva cu legume22. Fenomenul oumpärärii modulor $i revinderii acestora prin parcelare (äranilor devenise atlt de amplu incit cunoseuta publicape „Toväräsia“, ineurajind §i apreciind aoeste operafiuni economice scria cä: „Fruntasii satelor noastre ajutajä $i luminali de fruntasii bäncilor noastre trebuie sä foloseascä prilejurile ce li se imbie ori de eite oiri este vreo mo^ie de vinzare, ord chiar ?i numai de arendare — $i sä indrume sätenii, ca ei pentru ei sä facä parcelarea .?i arendarea“23, fapt pentru care insi-sta sä se organizeze toväräsii de acest gen. Chiar «i in timpul räzboiului, cind aefiunile de cumpäirare a proprietäfilor imobile au fost ingrädite de о mäsurä restrictivä, direct indreptatä spre activitatea economiidä a burghezülor natianalitäfilor asupnite, fenomenul nu a putut fi impiedicat ?i restrins, intrucit, о sárié din bäncile romänesti aveau in proprietatea lor suprafe(e de teren gata sä fie propuse spre parcelare dacä conditile economice ar fi favorabile. Astfel „Timi§ana“ avea nu mai pu(in de frei mari mopi din: Toager, de 590 jugäre care valóra 550.000 к.; Laudantanya de 124 jugäre, apreciatä sä se vindä cu 150.000 k.; Cires, suprafajä evaruatä la 320.000 k. Mosiile respective impiedicau rulaiea unor fonduri bäne?ti ale bäncii, dar mai ales nu erau rentablle, in conditile räzboiului sä fie exploatate in arendä24. Qglmdind amploarea fenomenului parcelärilor efectuate direct de cätre bändle romänesti, amintim $i ofertele fäcute de proprietario mo$ieri in stringesntä nevoie de bani, pe care, uneori institujiile de credit le refuzä fie dm lipsa fondurilor, fie a consecin(elor acestor operarium la nivelul oficialitäfilor, alarmate deja de о propaganda na(ionalä, indreptatä impotriva aciiunilor de cumpärare-vinzare a proprietä(ilor mosiere^ti, soeotite a !eza stabilitatea econornicä a „elementului maghiar“ la nnjvelul monarhiei25. Astfel, „Economul“ refuza in 1910 cumpärarea mohiéi baronului Rudnyánszky din Codor „ce ni se oferä cu 580.000 k. pentru parcelare“26, se pare din lipsä de fonduiri financiare. Precizäm insä cä asemenea cazuri au fost relativ pu(ine, ifar cind una dintre bänci n-a avut mij'loacele financiare suficiente, fäcea apel la celelalte institufii románéit! de credit, mai mari, prin intermediul ,,Solidaritä(ii“, dupä intemeierea acestei asociatii bancare sau de obicei la cel al „Albinei“27. De asemenea, pentru a face fa(ä acestor situafü, bäncile romänesti se injelegeau 21 Ibidem, Registrul 20, Procese-verbale 1912—1915, Proces-verbal din 3 apri. lie 1914, p. 165. 22 Revista Economica, XIII, nr. 5 din 1911, p. 50. 23 Tovär&fie, I, nr. 20 din 20 decembrie 1906, p. 1. • 24 A.S.T. Fond banca „Tiviisana“, dosar 1/1917, f. 58. 25 Revista Econornicä, X, nr. 21 din 1908, p. Proces-verbal din 23 sept. 1910, p. 96. 26 A.S.C. Fond banca „Economul", Registrul 66, Procese-verbale 1909—1912, #
