Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
292 VASILE DOBRESCU 6 ípi cazuri, mai pujine, cind proprietarii mo^ieri de nationalitate maghiarä erau dispuli sä vindä, direct, unor bänci romänesjti puternioe, cunoecute pentru dórin ja lor de a cumpära $i mai ales dispuse sä acorde prepaid acceptabile, a§a cum intilnim, in anul 1881, oferta baronesei Laura Horvath spre banca „Albina“ de a-§i vinde domeniul din Cristur de 229 de jugäre, plus casele de docuit, anexele gospodäre$ti §i drepturile regaliene14. Bäncile romäneijti au participat la cumpärarea de mo?ii $i in condipile solicitärii unui singur proprietär instärit cunoscut pentru situajia sa economicä bunä. A$a „Albina“ dntervenea in favoarea lui Simion Popovici Desseanu, fratele proprietarului si cunoscutului deputat bänäjean loan Popovici Desseanu, pentru a-i facilita vinderea-cumpärarea unei mo§ii de 324 jugäre in familie, avansindu-i un imprumut de 27.400 fl. cu 5% proviziune ?i 8% dobindä, plätibil in 30 de ani (cea ce aducea bäncii numai ca dobindä interese in sumä de 35.674,50 fl)15. Bäncile romäne$ti cumpärau proprietäp afle mosierilor scoase la licitajie $i din proprie inátiativä avind la bazä doar informapile proprii prin intermediul agenjilor räspindip in zona limitrofä sau, in cazul „Albiinei“, pe intreg teritordul Transilvaniei. Asemenea acpuni aveau ca obiectiv obpnerea unor insemnate ci?tiguri rezultate prin vinderea proprietarii or altor proprietari si ín prímül rind prin cunoscutul proces de parcelare la elementele ínstárite din satele transilvánene. Agentui „Albinéi“ din Turda, loan Rat, era imputernicit in 1882 sä cumpere mo§ia lui Dionisie Dindar din Poiana Ariesului de 304 jugäre si 675 stinjeni, apreciata a se vinde prin parcelare cu un profit sigur de cel púján 300 fl.16. La rindul säu, banca ,,Ardeleanä“ executa in regie proprie, in 1907, parceläri ale mo$iei lui M. Schmidt, din comuna В in j inti, ca $i in apropierea Hunedoarei17. Operatiuni de parcelare efectuau in mai micä mäsurä §i bäncile mijlocii, uneori si cele mici. Banca „Progresul“ din Ilia Mure?ului achiziponase, incä din al doilea an de activitate, о mope, pe care, in regie proprie, о impärjea järanilor sperind ca „sä aibä un elitig bun“, iar pe de altä parte sä constate cä „am a jutat“ järänimea din zona noasträ18. De asemenea „Auraria“ (Abrud) cumpära in 1910 cea mai mare mope de lingä aceastä localitate in suprafajä de 600 de jugäre in scopul de а о parcela järänimii din imprejurdmi19. Cu sprijinul bänci'lor mai mari unele cooperative de credit s-au lansat in afaceri de impärpre a unor suprafeje de pämint insemnate in zona lor de activitate. Spre exemplu, cooperativa de credit „Buna“ din Mäcicapu primea un credit de reescont märit la 80.000 k.20 14 Idem, vol. IV, Proces-verbal al §edintei XLI din 30 noiembrie 1881, concluzul 222. 15 Idem, vol. IV, Proces-verbal al sedintei V din 10 febr. 1832, concluzul 43. 16 Idem, vol. IV, Proces-verbal al sedinjei II din 11 ian. 1882, ooncluzul 20, Proces.verbal al sedinjei III din 24 ianuarie 1882, concluzul 27. 17 I.I. Lapedatu, op. cit., p. 72. 18 A.S.D., Fond banca „Progresul“, dosar 3/1908 Raport anual ?i mchiderea conturilor pe al Ц-lea an de gestiune, 1908, Orä$tie, 1009, p. 5. 19 Revista Economicä, XIII, nr. 5 din 1911, p. 50. 28 A.S.C. Fond banca „Economul", Registrul 66, Process-verbale 1909—1912, proces-verbal din 28 ian. 1.011, p. 137.
