Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)

II. Istorie

5

ROLUL BÄNCILOR ROMÄNE$TI DIN TRANSILVANIA

291

rii insträinia^i, care semnalau bäncilor, cazurile de vinzäri de mo?ii, furnizau informari asupra oondátiilor vinzärii, a pretuüui, a calitätii proprietätilor propuse pentru vínzare, oldata cu cererile lor ca institutiile de credit respective sä intervinä in favoarea cumpärärii propnietätilor mardlor mo?ieri. In acest mod bäncile erau scutite de eventuale pierderi pnin oumpärarea proprietätilor, intrucit aveau cumpärätori asigura^i si in prealabil chiar verifica^i in privinta capacitätii lor eoonomice. De pildt, in anul 1882 la cererea unui consor^iu de 66 locuitori din comuna Mihiai Viteazul de lingä Sighi?oara, banca „Albina“, cumpärä la licita^ie, mo?ia contelui Francisc Haller, cu 54.600 fl., odatä cu dreptul de cri?märit, de 4.400 fl., pentru а о revinde saMcdtantilor, cu 66.500 fl., plätibilä in 30 de iani, in 60 de rate semestriale, cu 8% interese, rezervindu-?i dreptul arendänii „regaliilor“ de circiumärit pe urmätorii trei ani8. La fei афипеа „Albina“ in 1889 räspunzind cererilor conscr^iului pondus de Níieölau Deac, din comuna Calväsar (de lingä Media?) cumpärind in numele acestora, la licitáré publica, pä?unea de 228 jugäre ?i 1252 stinjeni, pentru а о revinde cu acela?i pre( plus 3% proviziune ?i dobinda de 8% solicitantilor9. In acela?i mod, acfioneazä proprietäti si banca „Ardeleanä“, in 1898, cind cumpärä, in numele celor 59 de locuitori din localitatea Balomir10, mosia lui Kerekes János, sau in acela?i an, banca „Economul“, care cumpärä, in numele unui consortiu din Feiurd, realdtätile puse in vinzare de acea comunä11.

Adeseori tranzactiile la care participau bäncdle romäne?ti erau perfectate de proprietarii comunelor respective cu mo§ierii maghiari in lipsä de alti cumpärätori. Spre exemplu, cei 32 de locuitori din Оспа (Sibiului), in anul 1881 aveau consensui mo?ieruluii Pávai Elek pentru cumpärarea unei párti din mo?ia acestuia12. AJteori mo?ierii in?i?i, interesati in vinzarea cit mai rentabiiä a proprietätilor lor, girau, impreimä cu cumpärätorii, imprumuturile acordate de bäncile romäne?ti. Un asemenea caz ?i nu singular, dar semnificatav, era consemnat in 1881, cind Basiliu Podoabä, membru al directiunii ?i viator director al „Economului“, ca ?i proprietarii instäriti loan ?i Teodor Mihaela, se hotärau sä cumpere mosia marelui proprietär Bethlen Gergely din Feleac, de 1.572 de jugäre, avind ca .?i garant al imprumutului, pe lingä avocatul Iuliu Coroianu (directorul „Economului“), pe insu?i proprietarul realitätii puse in vinzare13. Erau 3

3 A.S.S., Fond banca „Albina“, vol. IV, Proces-verbal al sedin^ei din 8 noiembrie 1882, concluzul 279 $i Proces-verbal al sedintei LIX din 24 decembrie 1882.

9 Ibidem, vol. VIII, Proces.verbal al $edin(ei IV din 12 februarie 1889, conoluzul 22.

10 I.I. Lapedatu, Monográfia institutului de credit ji economii„Ardeleana“, societate cu acfii in Oräftie, 1885—1910, Sibiu, 1912, p. 45.

11 A.S.C. Fond banca „Economul“, Registrul 4, Procese-verbale 1886—1902, Proces-verbal din 20 aprilie 1898, p. 43 si 450.

12 A.S.S. banca „Albina“, vol. IV, Proces.verbal al §edm{ei XVI din 4 aprilie 1881, concluzul 67.

13 Idem, vol. VII, Proces-verbal al $edinfei XXXVI din 9 noiembrie 1888, öoneluzul 271.