Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
13 INSTITUTHLE AGRICOLE TERITORIALE 277 prietäririi Sätenilor, Directa Proprietarii, Directia Dobrogei, Direcfia Islazurilar ?i personalul consilieratelor agricole care,' in cazul vechiului * regat, fäcuserä parte din Ministem! Agriculturii. La 27 mai, acelasi an, printr-o decizie miniisterialä s-au pus bazele sectiunii Corndtetuüui Agrar pentiru Transilvania cu sediul la Ouj55. О data cu desfiintarea Consiliului Dirigent, in aprilie 1920, implicit si Consiliul Superior de Reforma Agrarä din cadrul acestuia $ina incetat activitatea. Celelalte Organe de pregätire si aplicare a reforméi, comisiile judetene ?i cele locale, impreunä cu consilieratele agricole, au treout sub autori-tatea Direct-iei Generale a Reforméi Agrare din Ouj, reprezentánsa in Transihrania a Casei Centrale a Cooperati ei $i Improprietäririi Sätenilor cu sediul in Bucure$ti. In luna iunie, odatá ou farul lor provincial, ele au trecut in subordinea sectiunii de la Cluj a !Comitetului Agrar din Bucure$ti.56 Pina la definitivar-ea Légii de reformä agrarä din iulie 1921, comisiile locale, cele judetene $i consilieratele agricole, ca organe de decizie sau de execute, au des fái urat cu precádere о activitate ín vederea pregatirii ár-estei reformé si mai ales de aplicare a arendárílor fortate.57 Cu toate ей о parte a färänimii din Transilvania s-а opus arendárílor fortate, in 1919, suprafata arendatä a fost de 184.139 jugare, ín 1920, de 740.669 jugare, iar in 1921, inaintea votärii Légii pentru reforma agrarä, ea a orescut la 1.300.000 jugäre.58 S-а reu§it astfei sä se culrtive о parte insemnatä din päminturile Transilvaniei $i sä fie preintimpinatä о diminuare sÉmtitoare a productiei agricole. Legea definitivä de reformä agrarä pentru Transilvania, Banat, Cri§ana $i Maramure§ din 30 iulie 192159, elaboratä de guvernul Averescu, a operat о serie de modificäri ale dispozitiilor Decretului-Lege din 1919, mic^orind numärul membrilor unor comisiii si sourtind termen eie de apel. Exproprierea ?i improprietärirea au intrat in competenta unor organe specializate pentru fiecare din aceste lucräri. Organele de aplicare a exproprierii erau: Comitet ul Agrar, ccimiisiile judetene de expropriere si comisiile de ocol pentru expropriere. Comitetul Agrar era organul consultativ al Ministerului Agriculturii in problema de expropriere, de irnproprietärire, de infiintare a proprietätilor mijlocii $i de dare in foljosintä a paimintului expropriabil. Ei avea dreptul de a revizui hotäriride cornisiliilor judetene de expropriere pe parcursul unui an de la exeeutarea lor si de a verifica tablourile intocimts de comisiile de ocol pentru improprietärire. Comisiile judetene de expropriiere se compuneau din cite cinci membri: un consdlieir al Curtii de Apel desemnat de Ministerul Justitiei, ca 55 $tirban Marcel, Comitetul agrar — secfiunea Cluj... p. 185—190. 5áIcíem, Consilieratele agricole din Transilvania... p. 238—239. 57 Ibidem, p. 241, vezi §i Comitetul agrar-secfiunea Cluj ... p. 187 de acelasi autor. 53 Petrini Emil, op. cit., 268—270 apud. $andru D., op. cit. p. 61. Vezi $i Galea Aurei, op. cit., vol. IX—X, 1919 — 1922, p. 733—756.
