Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)

II. Istorie

278 IONEL MURE$AN 14 pre^edinte (in lipsä, un judecätor desemnat de pre$edintele tribunalului), • un judecätor de tribunal, un delegat al Casei Centrale a Coopera^iei $i Improprietäririi Sätenilor, consálierul agricol jude(ean $i un inginer topo­gráf. Intr-un jude( puteau func(iona una sau mai multe comisii. Fiecare avea cite >un secretar. Hotárírile comisiilor se luau cu majoritate de voturi räminind definitive $i executarii, fára dre.pt de opozá(ie, apel sau recurs, cu rezerva dreptului de revizuire din partea Comitetului Agrar in termen de un an de la executarea lor. Com'isiMr de oeol pentru expropriere aveau raza de activitate cores­­punzätoare cu cea a omei judecätorii de ocol. Eie erau compuse din cite patru membrii: judecätornil de ocol, ca pre$edinte, un delegat al Casei Centrale a Copera(iei §i Improprietäririi Sätenilor, agronomul regional ?i un inginer geometru. Secretarul com isiéi ccnducea $i iCartea funduarä. Ca Organe de improprietärire fiintau: comitetele locale, comisiile de ocol pentru improprietärire ?i comisiile jude(ene de improprietärire. Comite­­tele locale cuprindeau pe primär, ca presedinte, secretarul comunal, preo(i, invä^ätori-dirigin(i §i eite 2—3 säteni ale$i. Eie trebuiau sä intoc­­meascä tablourile de impropnietärire, respeotind prevederile legale ordinea prioritä(ilor. Aceste comisii au intocmit in fieoare comunä atitea procese-verbale eite ,proprietä(i au fost cerute de cätre delegatii sätend­­lor sä fie expropria^í, iar la fiecare proces-vertbal au anexat extrasele de carte funduarä. Lucrärile comisiilor au avut la bazä declarable vechilor proprietati §i datele din tablóul general statistic intocmit pentru fiecare comunä. Acest tablou cuprindea nominal pe to(i lucrätorii comunei, cu numärul casei, membri faimiliei, starea materialä $i situa(ia militarä. Datele cuprinse in tablóul general statistic au servit la determinarea lip­­sei de pä^une, loturi de easä, terenuri de culturä ?i firnt. Comisiile de ocol pentru improprietärire erau compuse din cite trei membri: judecätorul de ocol sau substitutul säu, (in lipsä, prim-pretorul sau pretoriai), agronomul regional $i delegatul Casei Centrale a Coopera­­(iei $i Improprietäririii Sätenilor. Eie aveau sarcina de a judeca iistele de improprietärire $i de a revizui ordinea prioritätilor. Hotárírile se luau cu majoritate de voturi si se ínaintau comisiilor jude(ene de improprie­tärire. Comisiile judetene aveau ín componenda lor cite patru membri: un judecätor, numit de presedintele tribunaluiui (in lipsä, §eful judecätoriei de ocol), ca presedinte, delegatul Casei Centrale a Coperatiei si ímproprie­­täririi Sätenilor, consilierul agricol jude(ean sau substitutul säu ?i un in­giner topográf. íntr-un jude( puteau funct-iona una sau mai multe co­misii. Fiecare avea unul sau mai multi secretari. Comisiile judetene ju­­decau, in ultima instantä, eontestatiile ivite la intoemirea tablourilor de improprietärire, fixau märimea lotului tip din fiecare comunä ?i efectuau tragerea la sorti a loturiilor celor improprietäriti. Modalitätile de lucru ale organelor de efectuare a exproprierii $i improprietäririi sínt precizate in Regulamen túl de aplicare a Légii pen­tru reforma agrarä din Transilvania, Banat, Cri$ana §i Maramure$ din

Next

/
Thumbnails
Contents