Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
274 lONEL MUKE9AN 10 $i in timpul sérv ici ilcxr agricole. Oricum, merituü celor douä instituti constä in contribu^ia adusä la dezvoltarea agriculturii capitaliste in general $i, ce e mai important, la realizarea procesului de unificare ín domeniiul agrar a Transilvaniei cu vechea Románie. INSTITUTIILE $1 ORGANELE 1NSÄRCINATE CU APLICAREA REFORMEI AGRARE DIN 1921. Táranilor li s-а promis pámínt incä din timpuü primului räzboi mondial, cind se jertfeau pe cimpul de luptä pentru Itíibertatea $i intregirea patriei. Terminarea räzboiuiui §i formarea statului national román unitar, prin imirea Transilvaniei cu vechea Románie, a prilejuit infáptuirea reforméi agrare regäsitä ca idee $i in textul rezolutiei Adunärii Nationale de la Alba Mia de la 1 deoembrie 1918/*7 ln a$teptarea reforméi, in rindurdle täränimii s-au inregistrat främintäri tot mai putemice, cauzate de lipsa de pämint, de unelte, de animale $i oereaile. Pentru a le potoli, guvernantii regimuliui iburghezo-mo$ieresc, s-au väzut nevoifi sä gräbeascä pregätirea legislatiei menite sä punä in practicä improprietärirea täraniilor. Astfel, incä la 13 decem’orie 1918 prin Decretul pentru organizarea Transilvaniei $i a celorlalte teritorii locuite de romäni47 48, Consiliului Dirigent i-a fost incredintatä misiunea de a prezenta in cél mai scurt timp proiectul de reformä agrarä pentru cele 25 de judefe pe care le administra. Pinä la legiferarea lui, s-а recurs la practica arendärilor forfate pentru asigumrea produc - tiei agricole, amemnfatä de scädere, din cauza consecinfelor räzboiiului ?i pentru a atenua acfiunile täranilor, concretizate in ocuparea päminturilor mo.pereipti. Conducerea lucrärilor de arendare obligatorie a terenurilor dm Transilvania, ce nu puteau fi insämintate de proprietari, cütre täranii constituiti in obsti, a revenit Casei Centrale a Coopenatiei $i, Improprietäririi Sätenilor, Buoure$ti prin Direcfia Generala a Reforméi Agrare dán Cluj.49 Penitru täranii de dincolo de Carpati au fost publicate incä in decembrie 1919 douä decrete-1! egi referitoare la exproprierea päminturiior mapere^ti $i la constitmrea organelor insärcinate cu efectuarea acestei luoräri. Este vorba de Decretul-Lege din 15 decembrie 1918 privitar la exproprierea proprietätilor rurale pentru cauzä de utilitate nafionalá50 $i de Decretul-Lege din 16 decembrie 1918 referitor la determinarea pämintului oultivabil supus exproprierii $i a condiitiilor acestei eproprieri.51 In Transilvania, in cursui lunii februarie 1919, Resortul pentru ägrioulturä §i comert a terminat proiectul de lege agrarä pe care l-а supus discutiei memhrilor Consilfiului Dirigent apoi Marelui Sfat al färii. Inipatorii reforméi agrare au pus la baza acesteia urmätoarele principii: suprafata disponibilä de pämmt, orearea de stabilimente industriale acolo unde reforma nu se putea reaiiiza, crearea Bäncii Comerciale Romane 47 Hamangiu C., op. cit!* vol. VIII, 1913—1919, p. 1162—1163 48 Ibidem, p. 1163—1164 47 $andru D. op. cit., p. 81. 50 Hamangiu C., op. cit. vol. VIII, 1913—1919, p. 1164—1165 31 ibidem, 1166—1174.
