Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
11 INSTITUTULE AGRICOLE TERITORIALE 275 pentru ajutorarea proprietarilor, negustorilor $i industria$ilor §i improprietärirea prin despägubire. Dupä discutarea lui, M-arele Sfat al därii a aprobat proiectul de reformä agrarä iar regele Ferdinand l-а sanc^ionat la 10 septembrie 1919й. Astfel, la 12 septembrie 1919 a fost elaborat Decretu! Lege nr. 3911 pentru reforma agrarä in Trans ilvania, Banat si partile Ungurene52 53, rnenit a transpune ?i in aceste locuri realitádile dán domeniul agrar din vechiul regat. Pentru a veni in sprijinul vechilor proprietari si al fáranilor, statul a infiintat Bánra Agrarä cu un capital de 25 milioano lei, iar pentru a rezdlva neindelegerile dintre eé, a fost creatá Curteo de Apel cu sediul la Cluj. Decretul-Lege, amintit, stabilea structura si organi zár ea organelor de aplicare a acestei reformé, ímputernicite sä infäptuiascä exproprierile si improprietäririJe. ln cadruJ Consiliului Dirigent a fost instituit un Consiliu Superior pentru Reforma Agrarä compus dintr-un presedinte, un copresedinte, 12 membri permanendi si 20 nepermanendi. Acesta lucra in frei secdiuni: 1. pentru Ar deal, 2. pentru Banat. 3. pentru pärdile ungurene. El hotära ca instandä de apel in ehestiundle de expropriere §i improprietáráre, putea sä faeä propuneri privind perfecdionarea legisladiei agrare §i sä hotärascä mäsura in care se puteau expropria terenuri aflate in proprietatea statului. Organele subordonate Consiliului Superior erau comisiile judedene Si comisiile locale de reformä agrarä care aveau sarcina de a media neíndelegerile dintre proprietari si säteni. ln componenda lor predominau reprezentandii autoritädilor §i ai proprietarilor. Comisiile judedene se compuneau dintr-un judecätor, numit de presedintele tribunalului, ca presedinte, doi delegadi numidi de prefect, un deüegat al „Bäncii Agrare“, un inginer geometru, un inginer silvic si, la nevoie, aldi specialisti. Din cadrul ei lipseau delegadii proprietarilor si aii sätenilor. In cazul comisiilor locale, fiecare dintre eie cuprindea judecätorul de ocol, ca presedinte, consilierul agri'col judedean, proprietarul mohiéi expropriate si dod delegadi ai taranilor. Prezenja consiti eri lor agricali judedeni (sau a agronomilor regionali, reprezentandii lor) atit in cadrul comisiilor judedene cit Si a celor locale, face dovada misiunii consilieratelor agricole, infMndate in iulie 1919, aceea de coordonare a lucräriilor practice de reformä agrarä. Comisiile locale aveau sarcina de a stabili teritoriile expropriate din mediul rural si de a inainta comisiilor judedene procese-verbale despre lucrärile lor, in original si douä copii. Fiecare comisáe judedeanä redinea originalul, о copie inainta Bánói Agrare iar cealaltä Resortului agricuiturii din cadrul Consiliului Dirigent. Dacä procesul-verbal condinea in voiala dintre proprietarul expropriat $i säteni, comisia judedeanä trimitea la fada locului un delegat al säu care impreunä cu primarul comunei 52 Galea Aurel, Problema agrarä, din Transilvania ln timpul Consiliului Diri. gent (2 decembrie 1918 — 10 aprilie 1920) in Lucrari ftiinfifice ale Institutului pedagogic de 3 ani Tirgu Mure$, vol. II, 1970, p. 238 si 240. 53 Hamangiu C., op. cit., vol. IX—X, 1919—1922, p. 193—205.
