Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
5 INSTITUTIILE AGRICOLE TERITORIALE 269 culturii din cadrul Consiliului Dirigent. In luna iulie 1919 au fost create consilieratele agricole judetene, dupä modelul institu^iilor similare din vechea Romänie.17 Initial s-au preoonizat pentTM Transilvania 12 consilierate agricole judetene, s-au amurját 115, apod 1718, pentTM ca numäTMi lor sä ajungä, in aprilie 1920, la 19. Dupä infáintare, ele au functional ca organe executive $i de informare ale Resortului agrioulturii, apoi, dupä desfiintarea Consiliullui Dirigent, in aprilie 1920, au trecut in aceea?i dublä caliitate sub auitoritatea Directiei Generale a Reformei Agrare din Cluj care reprezenta in Transilvania Casa Centralä a Cooperatiei $i Improprietäririi Sätenilor cu sediul la Bucure$ti. Pnin Decretu! Lege nr. 1360 din 31 martié 1920 pe üngä pre$edintia Consiliului de Ministri a fost instituit un Comitet Ajgrar sub autoritatea cáruia au trecuit: Casa Centralä a Cooperatiei $i a Improprietäririi Sätenilor, Directia Proprietätii, Directia Dobrogei, Directia Izlazurilor §i personalul consilieratelor agricole care, in cazul vechiului regat, fäcuserä parte din Ministerial Agrioulturii.19 La 27 mai, acela$i an, printr-o decizáe ministerial s-au pus bazele sectiunii Comitetului Agrar pentTM Transilvania cu sediul la Cluj. In aceastá situatie, in luna iunie 1920, consilieratele agricole au ajuns, impreuná cu fórul lor provincial, Directia Generalä a Reformei Agrare, sub autoritatea $i contrdul sectiunii de la Cluj a Comitetului Agrar.20 Teritoriul unui comsilierat corespunde suprafetei unui judet, in unele cazuri, a douä sau chiar frei judete, fiúid impártit in circumscriptii agricole, apoi in regiund agricole. Raza de actiune a acestora era identicä cu cea a unei judecätorii de ocOl respectiv a unei plä$i. Atit regiiunile agricole cit $i consilieratele conlucrau cu preturile §i primäriile comunale, informau prefecturile, subprefecturile, comisiile administrative etc. despre activitatea lor ?i le solicitau sprijinul in aplicarea politicii generale agricole a statului.21 Personalul consilieratelor agricole s-а recrutat dintre fo§tii referenti agricoli, muRi dintre ei färä studii de agriculturä (invätätori, notari, preoti, avocati), dintre inginerii agronomi transilväneni sau dintre cei care au activat pinä atunci in cadrul consilieratelor din vechea Romänie. Acest personal era format dintr-un consilier agricol, $eful linstitujiei, dintr-un $ef de cancelanie $i din agronomi regionali. 'Cei care nu erau pregätiti prin $coli sau prin cursuri de agriculturä au fost numiti de fapt agenti agricoli, cu delegate de agronomi regionali. In timpul Consiliului Dirigent consiiderii agricoli erau numiti direct de cätre Resortul agricul-17 §ürban Marcel, Consilieratele agricole din Transilvania in anii 1919—1921 in AUA, XVIII, 1975, p. 230—234. 18 Ibidem, p. 232. 15 Hamangiu C., op. át., vol. IX—X. 1919—1922, p. 282—283. 20 $ tarban Marcel, op. cit., p. 238—239. Idem, Comitetul agrar-sectiunea Cluj, 1920—1921, in Svb semnul lui Clio. Omagiu Acad. Prof. Stefan Pascu, Cluj, 1974, p. 185—190. 2! Idem, Consilieratele a;:'icole din Transilvania... p. 232—238
