Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
270 lONEL MURE$AN 6 turii iar dupá dtesfiinferea acestuia s-а introdus sistemul numirii prin concurs, cunoscut ?i practicat in vechea Romänie.22 La 26 septembrie §i respectiv 13 noiembrie 1919, au fost numini la Tirgu-Mure?, un consider agricol ?i doi agronomi regionali, ftar alft doi au fost deta^a^i de la Resortul agriculturii ín martié 1920.23 Unul dintre ei avea numai delegare de agronom regional, neavind studii corespunzatoare. De?i numeros in comparare cu alte consilierate, acest persona! era insuficient pentru teritoriul judefelui, care cuprindea $ase pllase ?i 204 comune. Aceastä insuficientä de personal a caracterizat majoritatea consilieratelor agricole la inceputurile fiin^arii lor. Consilieratul agricol ou re?edinfe la Sighfeoara a luat fián Iá tot ín 191924. Acesitei institu^ii i-au apar^inut jude^ele Tirnava Maré ?i Odorhei, piná in 1927 cínd fiecare din ele i?i organizaserá oonsilierat agricol separat. !ntr-o situate statisticä comunicatá prefectilor de jude^e de cátre Resortul agriiculturii la 25 iulie 1919, printre dele 15 consilderate agricole jude^ene era men^ionat ?i oel formát din jude^ele Műre? — Turda ?i Tirnava Micä. La foarte sCfurtá vreme ínsá, judefe! Tirnava Micá ,i$ina organizat consilierat agricol aparte prin dezlipdrea de consilieratul judetului Mure? — Turda. Re?edinfe sa a fost la Tinnáveni iar prirnu! consider agricol, a fost numit cu data de 1 septembrie 1919. Personalul subordonat era format din doi agronomi regionali care au primit avizul de niumire la 8 septembrie 1919.25 Urmárind in special dezvoltarea agriculturii, consiilieratele agricole aveau ca atribu^ii participarea la pregátirea ?i aplicarea reforméi agrare, organizarea muncilor agricole, constituirea oooperaitivelor de producte, ínfűn ferea ob?tilor de arendare, procurarea uneltelor de produe^ie, sus^inerea propagandei agricole ?i intocmirea de statistici cu caracter agrar. Pe lingá acestea li s-а cerut sá índrume pe farani ín sensui sporirii culturii plantelor industrials ?i leguminoase ?i a nutretnrilor artificiale, sá lucreze mai rational pámintul ?i sá contribuie la dezvoltarea pomicuiturii, viticulturii ?i apiculturii. Pentru intensáficarea producfiei agricole, orientárile date consilierilor agricoli au constat in cultivarea intensivá a pámintuluá arabil prin culturi variate, inlocuirea muncii manuale prin folosirea uneltelor perfecfionate ?i a ma$ini!or, dezvoltarea ramuriilor anexe, sporirea ?eptelului de animale, industrialdzarea produselor ?i valorificarea lor avantajoasá prin organizarea pietelor de desfacere. Dintre toate acestea, ín anii 1919—1921, pe prímül plan al activitá^ii consiilieratelor agricole, ca organe de decizde sau de execute, s-а situat munoa de pregátirea lucrárilor de reformá agrará §i mai ales de aplicare a arendán Ibidem, p. 235. «Ibidem, p. 232, 236 $i 238 24 Ibidem, p. 232. 23 Ibidem, p. 232—233 $i 236. ** Ibidem, p. 240. 22 Ibidem, p. 241.
