Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
13 CUNOA$TEREA CULTURII REGHINENE PlNA LA 1918 257 шатене idealuri se ínfiinteazá ?i la Reghin la 2/14 aprilie 1874 „Despärtämintul XVII Reghin al Astrei“ membrii acestuia fiind hotäriti sä contribute jprin munca lor la ridioarea economies ?i culturalä a maselor, a con?tiintei lor nationale. Inf Unta rea Despärtämintului XVII Reghin al „Astrei“ a constituit un mare eveniment, el fiind acéla care a contribuit ?i impulsionat ridicarea nivelului cultural al populatiei románe$ti de pe aceste meleaguri, fäcind ca lumina §tiintei ?i a culturii sä pätrundä in casa täranului román37. De-а lungul timpului ?i-a dovedit rostul $i scopul pentru care a fost infüntat. Acest lucru s-а datorat entuziasmului ?i pasiunii cu care au lucrat cei pu?i sä conducä destinele acestui despärtämint, ca loan Pop Maior, Patriciu Barbu, Petru Uiläcan, Galaction §agáu $i Dr. loan Har?ia. Printre obieotivele propuse au fost instruirea adultilor, formarea de coruni de adulti sau copii, organizarea de serbári populare, cultivarea grádimlor, pomicultura ?i agricultura. Aceste realizäri au impus despärtämintul in viata Asociatiunii, fiind de nenumärate ori evidentiat. Ca о recunoa?tere a acestor realizäri meritorii, douä din adunärile generale ale Astrei s-au intrunit la Reghin, in 1875 ?i 189033. Pe Kngä hotäririle luate, care au impulsionat intreaga activitate, mentionäm particáparea unor personalitäti de prestigiu ale vietii culturale ?i politice romäne$ti din Transilvania ca: Iacob Bologa, I.V., Rusu, Visarion Roman, Ilarion Pu$cariu, I. Popescu, Gheorghe Pop de Bäse$ti, Axente Sever, A. Birseanu etc. Cele douä adunari ale Astrei, au constituit adevärate särbäbord nationale culturale. Aläturi de loan Pop Maior $á Patriciu Barbu о contribute de seamä $i-a adus avocatu! Dr. loan Har?ia, care a detinut functia de pre?edinte in perioada 1910-1914. Consolidind infäptuirile realizate, a introdus noi forme de mstruire a maselor, infiintmd in fiecare sat agenturi culturale ?i biblioteci poporale. Desfä$urindu-^i activitatea de inceput sub un régim sträin, Astra reghineanä a reu$it sä uiteascä populatia romäneascä din toate satele apartinätoare sub un slngur steag, i-a fäout sä se ounoascá mai bine, sä-§i pretuiascä limba ?i obiceiurile, sä aibä о dezvoltatä con?tiintä nationals. Un merit deosebit in ridicarea culturalä a maselor muncitoare a avut-o „Sooietatea culturalä a meseria^iilor romäni din Reghin“, infiintatä in anul 1912, cu soopul märturisit „promovarea intereselor culturale .?i morale ale meseria$ilor romäni din Reghinul säsesc prin insrtituirea unui cabinet de lecturä cu bibliotecä, aranjarea de serate literare, productiuni declamatorice teatrale prelegerd publice, infiintarea unui cor vocal si instrumental39..." Societatea a avut de la inceput personalitate juridicä si a constituit un bun cadru organizartoinic atit pentru eduoarea maselor románé?ti mai 37. Marin Sara, Despärtämintul Reghin al „Astrei“, in Marisia, VI, 1976, p. 313. 3B. Grigore Ploesteanu, Aspecte ale vietii culturale din Reghin in epoca moderna, in Reghimil cultural, Tg.-Mures, 1982 p. 32. 39. Statutele SocietätU meseriafilor románi din Reghinul säsesc, Reghinul säsesc. 1913, p. 1. Marisia — 1T
