Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
258 MARIN $ARA 14 ales a meseria?ilor, cit ?i pentru afirmarea taientelor ln muncä culturalá40. Primul pre?edinte al acestei societá^i a fost protopopul Ajritan M. Popa, iar vicepre?edinte inginerul Florea Bogdan. Pentru a activiza societatea, se hotáráijte tipárirea statutelor ín 1000 exemplare ?i se incredinteazá fiecárui membru din comitet cite о listä ?i un chuitan^ier ca sä insorie noi membri. Societatea ?i-a inceput activitatea destul de anevoios; datorütä acesitui fapt, abia la 26 octombrie 1913, s-а putut tine prima adunare generalä a societätii, unde Ariton M. Popa aräta cä „ ... se cere о muncä stäruitoare ?i imitarä concentricä spne a indepláni ín scurt ce altora le-а fost de veacuri41. Urmärindu-?i scopurile penitru care a fost creatä, se hotärä?te infiintarea unei bilblioteci, asigurindu-i-se local corespunzätor §i injghebarea corului tánerilor meseria?i romäni sub cotnduoerea invätätorului Alexandru Moldovan. Paralel cu acestea, conducerea societätii a manifestat о preocupare deosebitä pentru ucenicii romäni, care Invätau diferite me?te?uguri 1д meseria?ii din ara?. Din protocolul §edintei oomitetului din 1 martié 1914, afläm cä ínvätätorul Alexandru Moldovan a däruit un numär de cärti societätii. „Cärtile däruite de Alexandru Moldovan — se specificä in protocol — s-au compactat ?i predat bibliotecarului Iosif Cont, impreunä cu catalogul legat in care s-au scris. Se mentioneazä cä infiintarea cabinetului de lecturä este deocamdatä imposilbilä datoritä greutätilor materiale, dar corul animat de Alexandru Moldovan pregäte?te oomedia „Pribegii“ de Nesitroy, Fiind condusä de tíinerá inimo?i, doritori de a contribui prin activitatea lor, la ridicarea nivelului de culturä a populatiei romäne?ti, Societatea a obtinut in primii ani frumoase rezultate. Primul räzboi mondial a intrerupt activitatea „Societätii culturale a meseria?dlor romäni din Reghiin“, care va fi reluatä abia in anul 1919 pe un plan superior, in conditii istorice noi, sub denumirea de „Societatea meseria?ilor romäni din Reghin“. In viata culjturalä a ora?ului un loc important i-a avut fanfara oratyiilui, care in unele documente este amintitä incä din anul 1774, apoi in 1801. In anul 186542 documen tele de arhivä ne dezväluie infiintarea uned fanfare locale — capela de muzicä —. Registrele de procese verbale aflate 3a Filiala Arhiivelor Statului din Tg.-Mure? scot in evidentä preocupärile comitetului capelei, privinld repertoriul, viata muzicalä a ora?ului. Se aratä cä la serbarea a 35 de ani de existentä din 5 martié 1900 ?i-au dat concursui prin coneerte §3 cintece Societatea de muzicä ?i Asociatia coralä a bärbatilor din ora?. A mai existat la Reghin formatia muzicalä „Liedertafel“ (societate coralä bärbäteascä43 creatä in ionul 1860, avind 60 de membri. Tot din w. Mihai Szabó, Societatea culturalá a meseriafilor romäni din Reghin, in Votra, nr. 9. 1982, p. 12 Procesele verbale ale Societätii culturale a meseria?ilor romäni din Reghin, p. 8. proprietatea tov. Szabó Mihai din Reghin. *2. Liviu Moldovan, Capela de muzicä, in Vatra nr. 3, 1979 p. 14 ”. Grigore Ploesteanu, Op. di., p 35.
