Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
256 MARIN SARA 12 ganizat $coli duminicale, atit pe lingä gimnaziul evanghelác cit §i pe lingä scoala romano-catolicä din Reghimr] säsesc. — Ziarul „Régenvidék“ (Regiunea Reghinului) aratä cä 2/3 din cei 250-280 uoenici sínt romäni $i maghiari, §i numai 1/3 germani, fiind instruip de in vágaton germani. Tot In domeniui mvätämintului asdstäm la incercäri de organizare a invätämlntului pre§colar, care s-а realizat in anul 1887, pe lingä gimnaziul evanghelic, initiatorul fümd Wilhelm Hellwig35. Fäcind о analizä asupra aetivitäpii desfä$ urate de institupile de inväfämint din acea perioadä, trebuie sä menponäm cä ?colile romäne?ti, germane §i maghiare au fost $coli confesionale subordonate autoritäpi Ы- sericilor. Cu toate ca rent eie datorate epoch, sistemului social-politic existent, $colále au avut un rol pozitiv in procesul instructiv-educativ, in propagarea culturii in rindul populapei. Program eie culturale organizate de cätre $eoli in fata cetätenilor oia$ului, cu ocazia unor evenimente, au fost prilejuri de a eunoa?te mai bine §i a popularize cele mai frumoase creari populare culte atit románcai cit §i germane $i maghiare. De fapt trebuie sä evidensem importanda deosebitä a $colii romäne^ti incä din veacul al XVIII-lea, fapt care dovede§te viiabilitatea comunitäpi romäne$ti din localitate cit preocupärile pentru emanciparea romänilor, cunoscänd faptul cä iluminismul romänesc din Transilvania a väzut in $coii о armä puternicä in lupta pentru ridicairea culturalä a romänilor, in scopul realizärii §1 desfä^urärii luptei nationale a populatiei romäne^ti. ASOCIATII $1 SOCIETATI CULTURALE Ampla mi?care de regenerare napon,alá ce a cuprins societatea romäneascä aflatä in pragul formärii napunii, cänd procesul de desträmare а feudalismului se accentua sub imperativul dezvoltärii materiale ?i spirituale accelerate, a determinat mutapi remarcabile pe plan spiritual, producind о innoire a ideilor36. LAcest lucnu se observä $1 in pnutui Reghinului, cind viata culturalä a óraiul ui s-а imbogäpt prin crearea unoir asociatii ?i societäp culturale pentru literaturä, «jtiintä, muzicä, cducape etc. Prin activitatea acestora, viata spiritualä s-а ridicat la noi cote valorice. In Transilvania se remarcä incä din anul 1861 „Asoeiapunea pentru literature romänä $i cultura poporulu} romän“, care a devenit centru de gravitape al näzuintelar culturale, morale, sociale ?i al aspirapilor nationale ale tuturor románkor. din aeest pnut strämo$esc. Scopul principal al acestei Asociapi a fost luminarea poporului romän, räspindirea ?tiin~ tei de carie, a culturii in rindul rnaselcr populare. Sub impulsul acestor э5. Beiträge zur Kentniss... p. 273 M. Adcla Beeleanu iancu, Op. di. Ia$i, IS /4, p. 53.
