Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
246 MARIN $ARA 2 cunosout o bogatä viapí spirituals, remarcíndu-se prin numeroasele institutii ?colare, societäp de lecturä, presä, teatru, asociapi culturale etc. Färä а-l compara cu marile ora.^e din Transilvania, фага Románeascä sau Moldova, consideräm cä la märimea p posibilitäple lui s-а situat la loc de frumite in viapi culturalä a färilor románé. In ciuda unor condipi vitrege in nenumärate rinduri, poporul román si-а creat о oulturä indreptatä pe fägapxri specifice care i-au imprimat si acele träsäturi esen pale: inclinapa cätre creabile spirituale rationale p realiste, adaptate unor nevoi sociale p nationale imediate, vocalia umanistä, predileepa peratru indrumare p instruire pe cäi aecesibile, larga deschidere pentru informare, preponderenfa formelor laice de oulturä, vocalia manifesta cätre acpune, formarea timpurie a conpimfei istorice, legätura directä intre preocupärile de ordin cultural p politic2. Odatä cu secolul al XVI-lea sau chiar al XV-lea in parile románé incepe a se puné accentul pe activitatea culturalä, activitate coneretizatä ín aparipa unor personalitäp de seamä p a unei varietäp de scrieri, in transformare p extinderea culturii, in diversificarea preocupärilor intelectuale3. О direcpe culturalä, prezentä in via^a socialä a poporului román incä din epoca primelor sale manifestari mature, a constituit-o cultura pedagogicä, orientatä cätre cea mai räspinditä forma a sa, cultura $colarä promovatä de la inceput prin $colile mänästärepi p episcopale4. Astfel, in zona Reghinului, pe vaflea Gurghiului p Valea Beicii, sínt menponate mai multe mänästiri unde s-au produs primii germeni de „luminä“. In Reghin este amintitä о poalä orä?eneascä incä din anul 14835, unde sint amintip ca „profésori“ in Reghin, Matei p Martin, cel din urmä fiind fiul lui George Valach de Bartfa. Se pare cä existen^a ?colii din Reghin nu a fost efemerä, deoarece pe aici, pe aceste ulpe strimte de bürg medieval, p-а purtat papi apostolul reforméi, Homterus. De aici, p~a dus acpiunea in satele din jur p ca rezultatele obpnute sä fie consolidate, a inipat infiintarea unei §coli prin anul 1540, in care sä fie instruip p fii satelor din jur. Aceasta a fost prima luminitp care a inceput sä pilpiie in bezna secolului al XVI-lea, in aceastä zonä.... Modestä $coalä inipatä de Honterus, a infruntat vremile, a risipit bezna p a dus tot mai multä lumina in casele tirgoveplor5. ßcolile au fost prämele läcapiri ale culturii, unde aläturi de educäpe p instrucpe se desfä^oarä о intemsä activitate de culturalizare. * La Reghin, aläturi de populapa romäneascä, care pinä la 1918, a fost pusä pe plan secundar in via^a politicä p economicä, au träit p au conviepiit impreunä p populapa maghiarä p säseascä, privilegiate din toate 2. Adela Beeleanu Iancu, Geneza culturologiei romänefti, lap, 1974, p. 52. 3. Ibidem, p. 51. 4. Ibidem, p. 57. *. Efékefi'R. A népoktatás története Magyarországon 1540 ig, Budapest, 1906, p. Í49, 329. e. Holircá Aurel. D’n vechí centru cultural: Reghinul, ín Vatra, seria nouä, Tg.-Mure$, anul IV, nr. 35 din 20 februarie 1974. p. 6.
