Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
247 3 CUNOA$TEREA CULTURII REGHINENE PINA LA 1918 punctele do védere, care si-au creat о c ui tu r ä spirituals apreciatä prin reaiizärile ei. Ostilitatea ?i dusmänia propoväduite de cätre autoritäre habsburgice clasele exploatatoare dominante, nu au fost impärtä?ite de majori tat ea populatiei, fapt ce s-а concretizat prim relafiile sociale, economice §i culturale existente $i dovedite de istorie. In ciuda ostilitäfii manifestate de potentate celor trei nafiuni privilegiate. sätuafia romänilor s-а imburrätäfit totu$i intrucitva in prima juniätate a secolului al XVIII-'lea. La 1700, unirea ou Roma, care s-а dovedit un esec pe plan politic, a avut efecte salutare in plánul educafiei $i culturii. Guvemul 'imperial de la Viena a inourajat primirea in liceele si colegiile catolice din Transilvania a candidatilor romäni la preofie pentru a intäri biserica. Biserica a acordat fonduri care sä permits calor mai buni studendi frecventarea institufiilor de inaltä inväfäturä din Viiena $i Roma7. In 1781, Iosif al LNtea a aprobat mfiinfarea unui sistem de ?cold elementare pentru unifi/ .«ji in 1786, un altul pentru ortodoc^i. Reformele lui Iosif al Il-lea stabileau un oadiru in care romänii puteau lucra pentru emanciparea lor, dar ín interesele monarhiei unitare8. La Reghin,' fnfdinfarea ünei scoli cu limbä de predare romána dateazä de la sfinjitul secolului al XVIII-lea. Localitatea apare in Conscripfia Clain din anul 17339, document care nu consemneazä existenfa vreunui preot sau a unei biserici, populafia fiind deservitä de cea din Reghinul Maghiar. Totu$i aceasta dovede^te cä la Reghin a existat о comunitate romäneascä puternicä, ?i in aruii urmätori $i-a construit un läca? de cult ^i о ?coalä. Dr. I. Rafiu apreciazä cä printre í?colile infiinfate de Gh. $incai a fost $i §coala din Reghin10. Petru Maior, eind in 1784 a ocupat postul säu la Reghin, a gäsit acolo о §coalä „normalä“, una din cele infiinfate pnin ordinul lui Iosif al И-lea. In ea in vaja u feciori ai preofilor 5 i diecilor din imprejurimile Reghinului $i copiii familiilor románe?ti mai instärite. „Petru Maior, menfioneazS Lucian Blaga11, protopop la Reghin, manifests о pasiune pedagogicä vrednicä de a fi pusä paralei cu cele mai ilustre exemple sträine. Aceasta pasiune pedagogicä se manifests in organizarea $coliilor in acea perioadä precum prin activitatea desfä?uratä ulterior la Budapesta prin tipärirea cärfilor“. Increderea in cuiturä, in rolul ei progresist, precum §i faptul cä romänii au dreptul la aceasta cuiturä, о va aräta Petru Maiior in „Istoria pentru inceputul romänilor in Dacia“, cind referindu-se la raportül dintre nafiuni aratä: „Este adevärat, cä nimic nu este mai potrivnic cu na-Í Ui * 5л! ton ... .. :i . ~.z < >, ••• 7. Ketith Hitchins, Cuiturä ji nafionalitate ln Transilvania, Cluj, 1972, p. 9. A Ibidem, p. Ш ’.Arhivele Statului Blaj, Fond Mitropolia Romána Uriitä, Acte episcopale, mV 1/1733 :K- Nicolae Albupistoria ínvafamíntului román?sc din Transilvania piná la 1800, Blaj. 1944, p. 254. ”. Lucian Blags*, Glndirea remanensei in Transilvania in secolul al XVIII.lea, Bucure?ti, 1966, p. 130.
