Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
242 LIVIU MOLDOVAN 12 ve din secolul al II-lea, par a fi trasate de un oarecare .jcolar din zilele noastre. Prímül gínd care ne vine ín minite este cá un individ a imitat cu abdlitate táblidele latine$ti, a?a fed ca sä le dea aspectui täblijeipr antice acolo a transcrLs « inscripsi« greceascä oarecare“. , ; „ :cí ; ; „Suspiciuniie care se ridicá primesc consistenda dacá ne gindim cá era iniposibil de a regási istomia descopenrii dáblidelor grece?ti. Pu^inele informadii pe care am reu?it a le dejuie sint bine facute, drebuig sa recunga?tem, pentru a inspira índoieli §i mai indrázpaede. De fapt о aingurá persoaijá din Transilvania a atras atendia asupra acestor dablide, care este comer - ciantui Samuel Neptes, iar acesta le-а vindut d-dui Japkovich. Nimenpnu?i ,aminte?te de a fi auzit vorbindu-se de aceastá descoperire, care n-a lipsit a produce atita vílvá, mai ales dupá descoperirea táblidelor latinéit;. Nemes pretinde cá ele au fost scoase dintr-o subteraná aproape de Trascáu in 1807 sau 1808, de cátre un preot din imprejunimi. Nna putut insá niciodatä sá precizeze epoca descoperirii, nici de а-l numi pe preotul, care a avut norooul de a о face. Pirnind la о parte aser|iunile lui Neme?, pe care sintem autorizati a le respinge, rezultá din investigadii fácute eft Nemes a achizidionat ?i a pästrat citva timp táblide cerate* dupä cum am spus mai sus, s-а dús din Transilvania la Pesta pentru a le oferi d-lui Jankovicfr in afara tábládelor latiné?ti, táblidele grece?ti de care nirriem nu ?tia cá au fost desooperite.“' » 1 -ш. i.c „Nu ne vom extinde mai múlt asupra táblidelor. a cáror falsificare ne pare demonstratä; vom spime numai citeva cuvinte despre opt rínduri de fi explicat nici la Paris, este foarte cunoscut in Ungaria. El era ín uz la huni ?i la unguri,- care 1-au pästrat pinä in epoca trecerii lor la cre?tinism. Se 5tie cá §tefan cel Sfint a adoptat literele trimise de la Roma a seos din uz scrisul huno-scdtic; Insá el n-a dispáirut ín íntregime $i la ínceputul acestui secol /al XIX-lea — n. n. / era incä prédát in ?coli säte?ti, la cél mai tenace trib unguresc, la secuii din Transilvania, formadi dupá cum afn spus in alt loc, din soldadii lui Attila (teorie depä?itä — n.n)“. „Rindurile de scris hunic, care sint ín limba maghiará, áu fost transcrise dupá un pergament care existá in Ungaria, cu scopül evident de a dubia valoairea sa istoricä $i ín consecindá présül tablidelor. Dupá expdácadia datá de d. Aiexandru Székely, prcfesor la colegiul universitär din Ouj, саге este familiarizat cu alfabetul huno-scitic, rindurile ungure$ti cuprind о chemare la arme adresatä maghiariilor ?i secuilor de Gyula, principéle Transilvaniei atunci cind §tefan cél Sfint a voit sä alipeascá acest principat la regatul apostolic/ 1016/. Cei саге au admis autenticiijatea tablidelor au presupus cá Gyula aflind un loc liber sub scrisul grecesc, a profitat pentru a trasa citeva ríndurá. Dar scopul falsificatorului este foarte clar, pentru ca о asemenea explicadie sä poatá fi admisi. Se Observa cá el a contat pe respectui religiös, pe care ungurii il au fadá de istoria lor nadionalá §i el ?tia bine cá i?i va atinge scopul, prezentind о suvenire dán prime! c timpuri ale monarhiei".
