Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
7 AUGUSTE DE GERANDO DESPRE TÄBLITELE CERATE 237 truneascä in zilele cind trebuia, drept aceea prin acest act ei dedarä in public cä dacä vreunul /din membrii colegiului/ se va sfir$i din viafä sä nu se considere cä mai existä colegiu sau cä vreunul va mal avea dreptul sä cearä /banii/ pentru ínmormintare din partea lor. Afi^at la Alburnus Maior ín ziua a cincea dlnaintea idelor Aunii/ februarie, /anui/ cind impäratul Lucius Verus, pentru a treia oarä ?i Quadratus erau consuli.12 D. Massmann, dupä avizul lui Seibel, explicä dubila transcriere pe care о cuprind táblifele, presupunind cä douä din aceste täblife puteau fi inchise ?i sigilate printr-un fir de afä, cä a treia dimpotrivä a rämas liberä $i cä purtätorul täblifeior avea astfei la dispozitie una dini cole douä copii, färä a putea altera pe cealjaltä, care putea fi verificatä in caz de suspiciune de cätre judecätorii competendi. „Noi n-avem nici о ohiecfiune impotriva acestei ipoteze, adaugä d. de Wailly, perfect similarä cu opinia celorlalfi autori“. Observabile pe care d. de Wailly le adreseazä d-lui Massmann se referä deoparte asupra stärii täblifelor, de altä parte asupra scrisului .?i a textului. „In 1790 in óraiul Abrud au fost gäsite se zice täbliitele care includeau actul latin; ele au rämas pinä atunci ascunse in cräpätura boltéi, care acoperea odinioarä о minä de aur de mult timp päräsitä $i inundata de ape sulfuroase. Aceste ape care urcindu-se au läsat pe margini $i pe marginea täblitelor о depunere de d. Massmann observatä, care le-а dat о culoare brunä sau chiar negricioasä... Dar oare nu este locul de a se intreba dacä täbiitele cufundate in apä, intr-un timp aija de lung sä fi suferit numai accidente atit de mici? Foile de brad care cornpun aceste täblite n-au putut in acest timp sä se umfle $i sä se extindä? Dacä stratui de cearä lipit de suprafata acestor täblite. s-а dilatat in aceeap mäsurä, aceastä cre^tere de volum, pe care ceara ar fi putut-o suporta n-ar fi avut ia rezultat de a distruge alipirea particulelor ?i adeziunea lor la täbiitele de brad?“ „La aceasta se poate räspunde, cä täbiitele n-au fost gäsite in apä sulfuroasä, dupä cum räu a declarat d. Massmann. Nimeni inaintea lui n-a dat acest amänunt. S-а zis cä mina unde se gäseau täbiitele cuprindea о apä verde ?i infectä, dar nu s-а presUpus cä eie ar fi fast scoase din aceastä apä. Este probabil cä eie erau ascunse in citeva scorburi formate in stínci §i au fost expuse dt vir ab urii' or apelor sulfuroase. Rationamentele d-lui dt Wailly vin in sp.ijiinul acestei pärori. Täbiitele lui Filip cel Frumos pästrate la sectia istoricä a arhivelor regatului n-au stat ir.tr-o apä sulfuroasä §i totu^i coara este complet neagrá, ín consecinta acfiunea timpului este suficientá pentru a explica schirnbarea culorü. D-l Massmann pentru а о explica a admis cä tablifele au stat timp mdcJtungat in apä; dar presupunind un fapt mai pufin de neimaginat, el a íurrnzat ar gumen te d-lui de Wailly, саге n-a inegijjat a se servi de t le. lr- Traducere to románéit«, dupä 1 I Russu, m Op. cii. la p. 3 de mai eus, p. yy, ■ 13*.
