Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)

II. Istorie

OBSERVAJIILE LUI AUGUSTE DE GERANDO ASUPRA TÄBLIJELOR CERATE DESCOPERITE IN TRANSILVANIA

LIVIU MOLDOVAN

Inainte de a intra in subdectul propriu zis al tabli(elor cerate rämase de pe timpul roman ilor, däm aiei citeva date despre autorui acestor observatu ?i a cär(ii in care au apärut.

Scriitonul francez Auguste de Gerando s-а näscut la 4 aprilie 1819 in Lyon. De mic copil, plerzindu-l pe tatái säu, a fost crescut de un unchi, de filozoful §i omul de stat, baronul Joseph de Gerando din Paris. In casa acestuia, dupä ce abiia ?i-a terminat stud i ile, s-а cunoscut cu Emma Teleki din Transálvania, fiica contelui Emeric Teleki ?i, invingind opozitia pärintilor, tinerii s-au cäsätorit, iar Auguste de Gerando a plecat cu so^ia in Ungaria, devenind un bun patriot maghiar. Aid s-а ocupat de agricultura $i de publicisticä, scriind numeroase articole politice in limba francezä in spiritui liberal al lui Michelet §i Quinet, care au apärut in ziarul „National“,

Acest francez, care a locuit ?i a cälätorit mult in Transilvania, a studiat cu aten(ie acest principat interesant prin bogába solului ?i prin fizionomia .ji caracterul locuitorilor säi, Rezultatul acestor studii a fost cartea sa: „La Transylvanie et ses habitants“ (Transilvania ?i locuitorii ei), 2 vol., apärutä ía Paris in 1845, iar in limba germaná, la Leipzig in 1846. Folosindu-se de toate mijloacele ajutätoare $i de contactui direct cu persoane de diferite dase sociale §i de diferite nat,ionalitä(i, lucrarea aceasta cuprinde observatu juste $i Impresii obiective despre Transilvania $i locuitorii ei, deviza scriitorului fund de a aräta numai adevärul. In incheiere, in vol. II, pag, 351—$65, al acestei cär(i s-au tipärit $i observabile sale asupra täblitelor cerate, descoiperite in Transilvania, care priveau direct istoria v-eche a acestui principat. Mai mentionom rncä douä cär(i scrise de el tot in limba francezä, despre Ungaria $i despre via(a spiritualä maghiarä dupä revolu(ia francezä, soopul lui fiind de a apropia cit mai mult aceste douä popoare. In 1846, a fost ales membru al Academiei maghiare de stünde. La 1848 cu toate cä a fost chemat in Franca de prietenii säi, unde regele Ludovic Filip a fost detronat, el a rämas aici luínd parte activä la revdlutia maghiará, unde, in lupta de la Győr (Ungaria), prán vitejia lui a salvat chiar drapelul regimentului din care fäcea parte. Avind Insä о constitute fizicä slabä A. de Gerando s-а imbolnävit grav de aceste