Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
7 LIMBA ROMÄNA IN CONSCRIPTU URBARIALE 213 Conscriptorii, neavínd la indeminä un slstem de scriere propriu limbii románé, au aplicat normele §i regulile limbii cunoscute de ei. Asemenea procedeu nu este singular ín documented vremii din Transilvania, in secolul al XVIII-lea $i in prima jumätate a secolului al XIX-lea. О ortografie asemänätoare intillnim ?i in textele conscriptiei localitä|ii Cochi^8 din anii 1785 ?i 1820. Chiiar ?i la mijlocul secolului al XIX-lea, la 1843, intilnim unele documente administrative scrise ín limba romänä cu ortográfia maghiarä. A$a spre pildá este о Proclamafie cátre romani, pästratä in copie cu valoare de original, confiscate de autoritär la Singeorgiu de Pädure, document care a fost act acuzator impotriva unor revolu^ionari9. Inexistent, la indeminä conscriptorilor a unui sistem propriu de ortografie a limbii románé, acentia au fost pu$i in situa|ia sä scnie dupä „ureche“ dedlaratiile locuitori'lor romäni, folosind in scris ortográfia germáné sau maghiarä. Consideram cä adoptarea transcrierii textelor romäne$ti cu ortográfia limbii románé actuale, respectíndu-se unele particularitä^i specifice, curäfatä de toate semnele improprii limbii románé, const it ui-e de fapt restituirea legitimä a ve$mintului grafic, firesc al bogatului lexic romänesc. Ac est lexic care, náci chiar imbräcat in vermint strain, n-a putut sä fie deviat de la albia lui fireascä, a continuat sä däinuie, mai pupn prin scris, dar continuu prin viu grai din generate in generale, imbogätinindu-se permanent cu noi fapte de limbä -care i-a intärit rezistenfa in fa^a vicisitudinilor vremii. Oteva considerat-ii se impun §i in ceea ce prive^te unitatea limbii care este de о impresionantä omogenitate. In acest sens este de relevat cä de?i unele localitä^i románesti se aflä la distance aprecdabile una de alta, vorbitorii foloseau aceea^i limbä, aeeia$i termeni tehni-ci pentru produsele agricode, manufacturiere, activitätile agricole, cu foarte mici exceptii. О caraoteristicä -importantä in acest sens este folosirea identicä a unor termeni ce definesc pärfi de teren agricol ca: berc, besericii, sacura, rit, ioc de otava etc., termeni pomeni^i cu acela$i sens in toate conscrip^iile färä excepte. De asemenea folosirea termenului de contractus, care definea о anumitä relaxe juridacä drntre stäpin $i supus, apare iin toate conscriptiile scriis identic. Asemenea termeni, -ca ?i multi a-ltii, este о mäirturie a unitäpi limbii románé. Deji limba romänä iredatä in conscripfiile din anul 1819—1820, in lccalitättle din Transiivarma, folos-e^te termeni din domeniul economic, statistic, toponmmic §i onomastic, $i prin urmare reflectä numai о parte din -bogaiul vooabular al limbii románé, existent la inceputul secolului al XIX-lea in Transilvania, a unor texte in limba romänä, este о dovadä •incontestabiiä a permanensei §i continuitátii poporului román ^i a limbiii románé pe acest taritordu. e Csetri E., op. cit., p. 239—243. ’ Arh. St. Tirgu-Mure?, fond Scaunul Mure?, nr. 1800.
