Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)

II. Istorie

5 LIMBA ROMANA IN CONSCRIPTU urbariale 211 in cazul cuvintelor doao, noao, puote, dos, dauá, pagebe, acestea au fost transcrise cu diftongii uä, deci: douä, nouä, poate, douä, pagube. In régimül excepfiilor inträ ji diftongii au ji eu. In primul caz dif­­tongul au a fost transieris in forma graficä existentä in textele originale, acesta cumulind urmätoarele välori ujor de determinat din context: 1. diftongul au cu valoare de о ca de exemplu: au moarä = о moarä, au däm = о däm, au parte — о parte etc. 2. diftongul au cu valolare de sau in exemplele: au capre = sáu ca­­pre, au porci = sau porci, au se duc = sau se duc etc. 3. mai rar diftongul au are valoare verbalä de s-au: ca dus lemne cu sensul de „s-au dus lemne“. In cazul diftongului eu se pare cä acesta este о grejealä deliberatä a conscriptorului deoarece are sensul arätat mai sus. О partácularitate a limbii románé folositä in texte о constituie ré­gimül adoptat la transcrierea unor cuvinte care in original au fost redate despärfite. Astfel, cuvinte ca: in preunä, pentru cá au fost transcrise con­form noilor norme ortografice actuale. In alte cazuri unele cuvinte redate in original despärfiite färä a avea vreo justificare, au fost impreumate la transcriere folosindu-se cratima. Aja de exemplu cuvintele: dent o, ént o, ent un, dent un, ne au, au fost redate in transcriere pnind cont ji de regulile corespondenjelor, astfel: dintr-o, intr-o, intr-un, dintr-un, ne-au. De altfel cratima s-а folosit in toate cazurile care redamau p re zen ja ei din punct de vedere ortografic. Formele verbale ji verbele: Гаи, n’eau, ni lumduse, sau, au fost transcrise dupä ortografia actualä: 1-au, ne-au, luindu-se, s-au. In unele sintagme, pentru a ínlesni ca Intelesul sä fie mai deplin, au fost intercalate articole ji pronume personale sau demonstrative, dupä caz. A§a de pildä in exemplele: női arám = noi /le/ aräm; au däm = sau о däm; dijma däm = dijma Io/ däm; $apte Judefe = /celor/ ßapte Judefe (in cazul genitivului ji dativului). ln afarä de aspeotele semnalate mai sus, textele in limba romänä а räspunsurilor la cele nouä intrebäri, räspunsuri redate in limba romänä, privind localitäfile románejti, poartä amprenta scrierii cu majuscule а substantivelor proprii ji comune, fenomen caracteristic ortografdei lim­bii germane. Aja sínt substantive ca: Zloti, Contract, Párinfi, Riuri, Váci, Tűje, Boi, Рщсй, Taxa etc., depistate din conscnipfia localitáfii Vale6, ín textele originale serise cu majuscule. In cele mai multe cazuri s-а proce­dat la serierea numelor comune cu litere mici, zlofi, contract, párinfi etc., cu excepfia cazurilor cind acestea se aflau la ínceput de frazä sau pro­­pozifie. Respectindu-se intoemai régimül scrierii substantivelor, conform or­­tografiei limbii románé actuale, s-а procedat la transcrierea cu inifialá majusculá a substantivelor proprii, nume de persoane, riuri, sate, oraje, locuri de hotare, páduri, tirguri. Arh. St. TirgirMure?, Colectia conscrippi urbariale, 1820, nr. 643.

Next

/
Thumbnails
Contents