Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
208 VIOREL GRAMA 2 Cele nouä intrebäri din .conscripíiile localitä^ilor románe$ti in majoritatea lor sint redate ín limba latina, limbä folositä cu predilecfie in • multe compartimente ale administrafiei Principatului Transilvaniei. Räspunsurile iobagilor ?i ale jelerilor au fost consemnate in limba vorbitä de locuitorii satelor, respectiv Iámba romána, maghiarä ?i germanä. Potrivit Milostivei instructum* íntrebárile, de$i consemnate in limbile latinä, maghiarä ori germanä, eie erau puse $i promulgate de cätre conscriptorá ín limba romána pentru popularia locali täfilor románé,',ti. Räspunsurile — a§a cum am mai arätat — au fost redate in limba rontaná cu grafie maghiarä sau germanä, iar in paralel traduse, pentru uzul ofieialitätilor, in limba latinä, mai ales. Räspunsurile erau de regulä, formulate de cätre reprezentan^n färänimii aservite, indeob?te juzii, jurati satului. Färä indoialä cä textele romäne$ti din conscripti reprezintä sumele grafice ale limbii románé vor bite de locuitori, care, sub aspect sonor, purta duiceafa §i farmecul limbii mo$tenite ^i imbogätte din mcsi strämo§i, limbä redatä in scris cu un vermint ortografic care-i nepotrivit, räpindu-i din limpezime §i claritate. Conscriptorii, printre care informativ amintim pe Martin de Friedenfels, Martinus Wolff si Carol de Sonaenstein, nu erau cunoscätori buni ai limbii románé, ceea ce i-a determinat sä scrie räspunsurile (äranilor romám in limba romänä a§a cum le-au auzát, conscmnindu-le in scnis cu grafia ре care о cuno^teau. Asa de pildä, räspunsurile din conscriptiüe care privesc localitä^ile: Vläueni {domeniul Bran) Fintinele, Gale§, Salute, Sibiel, Tili$ca, Vale (domeniul celor *apte- Juzi), Boáfa, Sebedül de Jos, Sebedül de Sus, Tälmäcel, Tumu Ra?u (domeniul celor $apte Juzi), Rucär, Colom, Feldioara (apartnind altor comitate) §i Cornä^el (stäpinit de óraiul Sibiu) au textele räspunsurilor la ceie nouä intrebäri scrise in limba romána cu grafie maghiarä, altele, nefiind nevoie sä fie amintite, au textul räspunsurilor scrise cu grafie germanä. Existenfa unor texte in limba romänä cu о grafie sträinä impunea din capul looului, necesitatea despuierii tuturor cuvintelor de semraele artificiale, sträine, impuse limbii románé din motive argumentate ín pagtnile anterioare. Ca urmare textele románéit! au fost transcrise dupä ce au fost curäfate de ve^mintul grafiei maghiare $i germane, pástrindu-ee eaele partiéul aritäf i specifice fiecäred localitä^i sau enclave, comsiderind cä prin acesta am respectat limbajul bogát, duics pitoresc in care se exrrimau locuitorii din zonele Sibiului $i Bia^bvului ia inceputul seoolului al XIX-lea3. * ArhStat, Tirgu-Mures, fond Colecfía de rnanusciáse a bibUciecü documentare, mss. nr. 334, p. 1—2. Instructiunea a fost tradusä ín lira be ícr.iáná óin limba latinä avind titlul complet: „Milostiva instrucfiune pentru ,nagistratuj?.li$tii carli regulat ia urbarlaliceascä о vor duce la sávir$iré (Execute)Ее cuprinde indicafii dctaiiate cu privire la safcinile conscriptori lor. 5 Mete$, $tefan, Vieafa Agrarö Econondcä л Romf’.niln: d;.n Ardenl jt Ungarin. vpi. I. 1508—1820, Buoure$ti. 1921, p. VI.
