Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
3 (LIMBA ROMANA IN CONSCRIPTU URBARIALE 209 La transcrierea textelor romäne^ti s-а avut in vedere principiul íaspectárii, in majoritatea cazunilor, aspectuflui etimologic al limbii románé, in másura posibilitä^ilor cuvintele fiind transcrise a$a cum au fost ele pronuntiate, intregindu-se acele cuvinte ou iz regional redindu-le aspectui literar. A$a de exemptu am considerat cä unele substantive $i pronume posesive ca: satu, locu, domnu, no$ti, vo$ti etc., sä fie intregite conform normelor ortografiei limbii románé actuale $i anume: satulli, locu/ll, domnu/l/, no^t/r/i, vo$tlr/i, noast/r/ä. Trebuie precizat cä anumite cuvinte ca: plinim, a$e, obicerul $.a., au fost transcrise fára a se interveni in structura amtimä a cuvintului. Un alt aspect de care s-а tinut seama la transcrierea textelor románéit! este acéla al eonsoanelor muiate cu i, j, y, cu valoaree de i semivocal. Räspunsurile la cele nouä intrebäri, a$a cum am mai arättat, au fost inregistrate de cátre conscriptori färä ca ei sä sesizeze miuierea consoanelor $i deci au consemnat grafic cu i semivocalic consoanele: 1, m, p, r, s, t, V. Pentru a ilustra faptic aceste forme redäm mai jós citeva exemple din conscriptia localitätü Sebedül de Jps4: liemne, mierge, pieste, vrieme, gäsie$te, plátie$te etc. In conscriptia localitätii Sibiel5 apar ?i alte cuvinte cu consoanele mentionate, muiate: vitiele, lie, päßunie, aviem etc. Asemenea cuvinte, care de fapt se repeta in mai toate conscriptiile au fost transcrise färä i semivocalic, deci: lemne, merge, pläte^te, vreme etc., fiindcä am considerat cä i, j, y, semivocale nu-§i gäsesc justificarea intr-o transcriere ?tiintificä. Pentru a ne orienta la transcrierea textelor romäne$ti cu grafia limbii románé contemporane, a fost necesar sä se intocmeascä о iistä de corespondenti, reapectiv semnele din alte limbi, maghiarä $i germanä, sä aibä corespondente in limba romänä. Alfabetic, Literele si grupurile de litere din limba romänä, corespund urmätoarele valori din limba maghiarä $i germanä: ä e ex.: herenim = häränim, capetem = cäpätäm, adepat = adäpat, dare — darä, reu = räu etc. o, ex.: focut = fäcut, parietsche = päreche, phore — färä etc. ö, ex.: möturie = märturie u, ex.: rumunem — räminem, entroducäluit = introduc äluit. c k, ex. bukate == bucate, lokul = locul, szekare = = säcarä g, ex.: ogna = оспа, togmi = tocmi ce tse, ex.: atseaszta = aceasta, szetsere — secere, zetsea = zäcea. 4 Arh. St. Tirgu-Mure?, Colec(ia conscrippi urbariale, 1820, nr. 637. 5 Idem, nr. 639. — 14
