Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
I. Arheologie
3 AßEZAREA NEOLIT1CA DE ЬА CLUJ 17 da 4-5). In graapa C3 (pl IX, Сз) se observä urmele unui nivel de calcare in parttá, ce reprezintä tasarea pämintului peste о groapä din I a (nivelul inferior), surprinsä in coliul gropfii de stilp. Iar in C2, la baza stratului I a, au fost sesizate resturile unei vetre de foe (pl. IX, C2). Probleme similare ridicä zona grqpilor Dj,/,. In Dt nivelul I a are о grosime de 2-3 cm, in timp ce in D4 are cca. 20 cm. Nivelul ll a (pi. X, legenda 7) afcinge grosimea maxima In D4, avind aproape 40 cm. Din cele prezentate se desprinde concluzia cä locuirea nu este oonstantä; depunerile sint fragmentate in func(ie de exdsten(a complexelor de iocuit. Aceasta presupune о loeuire intermitentä, eu schknbarea vetrei locuintelor, care sint de tipul bordei $i colibä. Bordeiele sau locuinfele semiadincite au avut pere(ii aeoperi(i cu chirpici, dovadä fiind fragmentele de la marginea bordeielor (pl. VII, A5, Ag; pl. IX, C2; pl. X, I2). Canalul nord-sud (pl. II) nu a coboxit prea mult, el a atins doar partea superioarä a humusului preistaric 9Í a táiat mai multe straturi cu depuneri. Spre bazä, färä a fi diferenfiat, era un strat de loeuire in care se gäseau sporadic fragmente cemmiee neoliitice (aflate in pozi(ie secundará) §i románé. In el a fost descoperit un obiect curb de fier, putemic oxidat. Peste acest strat urmeazá un altui, steril, postroman, de culoare bruná §i brun-gálbuie.; are aspect lutos, fiind probabil un strat de viituri ?i sol podzolic (?) (legenda 16). Stratui urmätor (legenda 17) cunoa$te un proces de humificare, nivelul este postroman. Peste acesta mai urmeazá un strat pigmentat ou galben §i negru, cu depuneri sporadice medievale timpurii (legenda 18). $i el este suprapus de uni strat mai negru, cu depuneri medievale $i moderne, humus ce se continui §i in zilele noastre (legenda 19). Urmätoarele nivele reprezintä straturi de constructi sträbätute de gropi de la conductele de canalizare, gaze, cabluri electrice etc. (legenda (20-22). Din analiza depunerilor medievale rezultä cá zona nu era loouitä in perioada in care zidurile ora§ului func(ionau ia coa. 300-400 m. distan(ä spre vest. Foarte probabil, acest teren trebuia sá fi fost Hiber pemtru a permite apärätorilor orasului supravegherea lesnicioasá a imprejurimilor. In apropierea porthmi i cercetate acura s~au mai descoperit vestigii, ínoepmd din epoca neoliticä §i pinä in epoca rnedievalá, in punctele: Piafa Ciparu3, Piafa Victories §i Strada Plugarilor5. Depunerile neolitice formeazä douä nivele cu deosebiri evidente la materialele din extremele stratului.. Astfel, deosebirile dintre materialele din niveleie I a §i II b sint multe. Lucrurile nu sint insá la fel de limpezi pemtru nivelele I b sau I c §i II a; de aceea autorii au notat cu I si II materialele cu träsäturi dare $i cu I/II pe acelea care fac tranzi(ia ,sau 3 Materiale inedite in colectia ■'Joolii nr. 19 din Cluj-Napoca. 4 Gh. Lazarovici. in Stt'omCaransebe;, II, 1977, p. 222, fig. 10; idem, in ActaMN, XIV, 1977, p. 24-25, fig. 2; idem, in Praehistorische Zeitschrift, LVI, 2, 1981, p. 169 sq., Abb. 1 nr. 60; Gh. Lazarovici, Z. Kalmar, in ActaMN, XIX, 1982, p. 221-222. 5 I. Hica-Cimpeanu, in ActaMN, XIV, 1977, p. 221-237. MsrieS* — *
