Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
I. Arheologie
18 GHEORGHE LA Z ARO VI CI, ZOIA KALMAR. RADU AR DEV AN 4 sint comune. Deosebirile Intre I §i II sínt evidente, atit ca facturä §d farme, cit in ornamenta tie. Elementele comune, marcate $i stratigrafic, dovedesc continuarea locuirii din nivelul I in nivelul II, desigur cu anumite reveniri sau penduläri (greu de sesizat stratigrafic in cazul unor cercetäri restrinse, pe suprafete mici). Materialul arlieologic consitä aproape in exclusivitate din ceramicä la care se mai adaugä citeva fnagmente osteoiogice nesemnificative, о dältitä $i un fragment de topor din $dst menilitic (pl. XVII, 13/2-3,6). FcCctura ceramicii. Lutul este amestecat cu nisip, pietrioele §i ciobuiri pisate. Uneori se observä urme de slip sau angobä, cäzutä daitoritä amestecului cu mil ce permite desprinderea acesteia. Culorile predominante In nivelul I sint cele roseate $i gälbui-ro$cate. Ndsipul din amestec in acest nivel este mai fin decit cel din nivelul II. Dupä tehnicä $i aspect, matériádé din primul nivel de locuire se aseamänä cu cele din nivelul I al a$ezärii В de la Iclod, ceea ce corespunde incä príméi faze a grupul ui Iclod6. Formele sint deosebit de caracteristice pentru grupul Iclod. Citeva statistici amänuntite fäcute pe imele forme u§ureazä urmärirea evolutiei materialului (pl. XVIII/a). In discutarea materialelor prezentate ín aceastá lucrare am utilizat tipológia precizatä pe baza descoperirilor de la Iclod. Vasul cilindric, tipul 'A7, apare in procent ridicat (pl. XVIII/a/A), dar este mai freevent in straturile mijlocii — I/II — $i este lucrat pe о anumitä categorie ceramicä. In nivelul II procentul säu scade la nurnai 25°/o; aici apare mai ales pe marfä semifinä. Cupa (de fapt, fragmente de cupä) tip В8 nu apare in procent prea ridicat, fiind mai des intilnitä ín nivelele inferioare. In acélé cazuri este dintr-o pastä bunä, amestecatä cu nisip, pietricele .?i — mai rar — micä. Bodurile, oastroanele §i párti din oale, in afarä de tipul ”S“ §i de strächinile lobate, sint $i eie prezente. Dar nu li se poate preciza exact forma, deoarece partea superioarä pästratä poate proveni ?i de la cupe sau vase ou profil „S“, avind aoeea$i profilaturä a bűzei §i a corpului. Viitoare statistici, in säpäturi sistematice, vor putea explica, poate, sensui evolutiei pe care о sesizäm in cazul de fafä din statisticile comparate pe nivele (pl. XVIII/a). La toate constatam prezenta unui procent redus de ceramicä grosierä, in comparatio ou celelalte douä spécii (finä semifinä). Proeminenfele sínt о categorie de elemente cu rol atit functional cit §i decorativ. Eie s-au bucurat de analize atente. Reprezentäri grafice ale evolutiei acestor elemente sínt redate in pl. XVIII/b, unde au fost precizate tipurde de proemiriente, dar proportiile sint pe nivele. Primul grup este din nivelul I, grupul al doilea — din nivelele I с, II a (I/II), 6 Gh. Lazarovici. in ActaMN, XIV, 1977, p. 23 (vasele din morminte, precum $i materialele din nivelul I de la lolod, Cluj — Biblioteca Academiei I, Zau de Cimpie I $i altele). 7 Idem, ín StComCaransebef, II, 1977, p. 214, fig. 3/10-12; 5-8, tipul A. * Nu am avut posibilitatea de a separa variantele.
