Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
27 EVOLUTIA ISTORICA A ORA?ULUI TlRGU MURE? 173 nu s-au pastrat. Se pare cá. ele au fost partial demolate, din ordinul regeim, incä in secolul al XVI-lea, ca dupá distrugerea ora§ului, la 1601, sä fie complet inläturate pentru a permite construirea noii cetá|i. De forrná pätratä sau u?or dreptunghiularä, tumurile de apärare aveau grosimea zidurilor de 60—80 cm, pe 2—3 nivele, in raport de configurata terenului. Garacteristic acestor turnuri erau acele machicoulis (guri de päcurä) de pe partea lor superioarä, sub nivelul strea?inei. Curtinele, cu un traseu rectilmiu $i care läsau tumurile de apärare spre exteriőrül fortificatiei, aveau guri de trägere, la inälfimea celor rámase la cele douä turnuri xnglobate ulterior la bastioanele noii cetä(i. In timpul existentei lor curtinele erau destul de malte intruoit acoperijul bisericii abia se mai zärea148. La sud de bisericä, intre acesta ?i curtinä, incepind cu secolul al XV- lea s-а amenajat un cimitir, folosit ?i in secolul urmätor ?i ale cärui urme s-au descoperit cu ocazia säpäturilor arheologice efectuate cu ocazia restaurärii oetätii. Anterior, pe teritoriul ora$uluá, a mad existat un cimitir, múlt mai veohi, situat in apropierea fostei biserici Sfintu Nicolae care, incä inainte de distrugerile din anul 1601, nu a mai fost folosit. POPULARIA. Oum e si firesc cre?terea ora?ului in suprafafá este urmatä de inmulprea populari ei acestuda. Viaja locuitorilor, indeosebi in prima perioadä dupä atestarea sa documentarä, se desfä?oarä lini?tit, färä prea mult zgomot. De aceea documentele ii ignorä, de unide provine ?i penuria de informari scrise, din care cauzä cu greu se poate face о apreciere, chiar estimativä, a numáruluá locuitorilor ora?ului. Urmind drumul cäutärii, rezultä cä unicele surse de calcul a numärului locuitorilor óraiul ui, pentru prima perioadä, rämin tot registrele de dijme papale din anii 1332—1336. Am apreciat cä in acaastä perioadä exdstau in ora? im numär de 69—71 gospodärii. Considerindu-se media de 4,2—4,3 membrid lntr-o familde (gospodärie),149 rezultä cä óraiul acelor timpuri putea cuprinde circa 290—310 locuitori. Putea fi considerat о localitate micä, un tírg incä in formare, daca il comparäm cu alte ora?e ale Transilvaniei, unele cu mii de locuátori (Cluj, Orä?tie ?i Bistrita cite 2000 locuitori; Sighi$oara peste 1000, Sibiu circa 2000, Brasov circa 3000 $i in sfir?it Media? circa 800).150 In comparafie cu aceste localitäfi ora.sului Tírgu-Mure? ü este specificä cre?terea lentá a numärului locuitorilor, insä färä inregistrarea unor limi sinuoase, uneori dramatice, cum au avut de pildä Bra§ovul sau Mediádul. Clare a fost evolufia ere? teri i numärului locuitorilor este greu de apreciat. In tot cazul, sporul popula(iei trebuie pus in legäturä cu dezvoltarea economico-socialä a localitátii, a insu?i structurii sociale a locuitorilor, care putea fi, in acea perioadä destul de eterogenä. MS f'aiai oly magasan épültek, hogy a templom fedele alig látszott ki belőle, ín KF, nr. 19—10, 1936. p. 2. sw Stefan Pascu, op, ctó., II. 1870, p. Э83 ^ ibidem p. 334.
