Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)

II. Istorie

174 lOAN EUGEN MAN 28 Al doilea reper in calculud numáruiui locuitorilor ora?ului, ce-i drept, mai tirziu, il constituie registrul fiscal din anul 1567. Se ?tie cä numärul unitätilor impozabile era de 125 por^i, corespunzätoare la circa 240—250 familii. De aceastä datä, arabul era о localitate care oscila íntre situa^ia de tirg ?i ora?, acest fapt influen^md ?i aspectui demografie. Luindu-se in calcul о medie de 5 loeuitori pe gospodärie, numär considerat corect pen­­tru acea perioadä, se poate aprecia popularia ora$ului intre 1200—1250 loeuitori. Aceea?i apreciere о face ?i ßtefan Pascu,151 care estimeazä nu­märul locuitorilor orasului, pentru acéla?i an, la circa 1200 loeuitori. A- mintesc cu aceastä ocazie aprecierea lui Ádám Dankanits,152 care, tot pen­tru anul 1576, estimeazä numärul locuitorilor abia la 600, valoare mult inferioarä, intrucit, la acea datä, ora?ul era о localitate relativ bine dez­­voltatá din punct de vedere economieo-social, cu о activitate me$te?ugä­­reascä ?i comercialä cotatä la un nivel destul de ridicat intre celelalte lo­cal itäfi transilvänenne. Desigur, fafä de numärul populatiei inregistrate de celelalte ora?e mari din Transii várná,153 populat ia ora?ului Tirgu-Mure? era numeric mult mai redusä, ea insä nu putea fi mai micä de circa 1200 loeuitori. ASPEKTE DER GESHICHTLICHEN ENTWICKLUNG DER STADT TÍRGU MURE$ BIS 1848 f Zusammenfanssung) Die Studie beschreibt die wichtigsten Richtungen der Urbanisierung dieser Ortschaft insbesoder des historischen Zentrums. In diesem Sinne ist diese die erste Studie, ohne den Ausspruch zü haben das Thema allum­fassend betrachten zu kennen. Die Forschung der urbanistischen Entw­icklung wurde mehr vom Standpunkt des Architekten als von dem des Historikers durchgeführt. Es wurden deshalb die planimetrische Struktur, die Eigenart der Parzellierung, das Strassennetz und die bebauten Zonen, anhand von zugänglichen Dokumenten beschrieben. Wegen der Vielfältigkeit der behandelten Aspekte, wurde die Stu­die in 3 Kapitel, die den wichtigsten Entwicklungsperioden der Stadt entsprechen, eingeteilt. Diese Arbeit „Von den Anfängen bis am Ende des XVI — ten Jahrhunderts“ bildet das erste Kapitel der Studie. Es besteht aus 5 Teilen und beschreibt die wichtigsten Entwicklungsphasen der Stadt. 131 Ibidem p. 428. 152 Ádám Dankianits, tnceputurile urbanizärii Tirgu-Murepului, in StMat, II, 1967, p. 93. 153 Cluj 8200 loeuitori in anul 1593, Brasov circa 11600 loeuitori in 1580, Sibiu 0500 loeuitori in 1510, Sighisoara circa 3200 loeuitori in 1567, in S. Goldenberg, op. eit., p. 199.

Next

/
Thumbnails
Contents