Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
172 IOAN EUGEN MAN 26 In sfinjit, cäädire publicä civilä a fost ?i vechea bol n Rá, spitalul „Sf. Duh“, cu о micä bisericä din lemn, situatä in strada Stefan cel Mare (fostä Sfintu Nicolae), pe locul actualei Bisericä reformate micä, prin а cáréi construire, intre anii 1815 — 1830, vechiul a?ezämint spitalicesc а fost demolat.142 Cínd a fost intemeiat aeest a?ezámmt este greu de presupus. El este amintit la 1 februarie 1511 cu ocazia unor donarii ce le prime§te din partea Scaunuluä Miire?: о casä cu toate terenurile aferente ín satui $áu?a {Sóspatak).143 c). Arhitectura militará a ora?ului — fortificafia — nu are valoarea, prin märimea $i numárul intáriturilor, celor din órajele transilvánene; Bra?ov, Sibiu, Cluj, Media? etc. Conform tradifiei, susfinutá de unii autóra, voievodul Transilvaniei Stefan Báthory, pentru a-?i intári pozRia, dispune, printre altele, ín anul 14-92, fortificarea vechilor edifici de pe platóul cetätii, creindu-se astfei prima „cetate“ a ora?ului Tirgu-Mure?144 (Plan$a nr. LIV). Cercetárile arheologice ?i conoluziile de ordin stratigrafic, demonstreazá faptul cá príma íntáriturá s-а ridicat probabil la inceputul céléi de-а doua jumatäfi a secolului al XV-lea.145 Este amintit aid „Castelul mic“ (Kis Kastély) de paroliul Nemes Gábor,146 afirmaRa insánu este destui de certá. Un document (schimb de proprietáR) poate, un terminus ante quem, emis la 23 februarie 1437 la Tirgu-Mures, aminteRe, cu ocazia unor delimitárá de teren, de „pinui $antului cetäfii“ (inter fluvium Marusy et quemdam War.arokya dictum)'.147 Se poate presupune ea, la acea datä, fortificaRa in mare parte era terminata. Este posibil ca acaastä cetäfuie sá cuprindä si alte ín tár ituri mai vechi. FortificaRa de forrná pentagonalá neregulatá, compusá din curtine ?i tumuri de apárare, cuprindea о suprafata de circa 5800 mp. Din vechile turnuri s-au pástrat in intregime doar douä: bastionul mic, din coitui de nord-vest al fortificaRei (Plan?a nr. LV), spre strada Avram láncú ?i turnul ce se juxtapune bastäomilui blänarilor construit in anul 1629, situat la coltul din sud-est. Fragmentar, sa-u mai pástrat fundaRile а douä tumuri, de dimensiuni mai mici, din care, cel de pe latura curtinei de sud se pästreazä doar .partial; al doilea, pe curtina de vest, in intregime, fiind flancat de cele douä curtine a cetätii secolului al XVII-lea. Resturile altui tum se aflä inglobate in bastionul täbäcarilor, construit in anul 1620, situat in coltul de sud-vest al cetätii. Din curtine s-au pástrat doar unele mici portiuni: la sud, unde, deasupra solului a mai rämas un fragment de circa 25 m ?i la vest, unde a fost inglobatá ín curtina secolului al XVII-lea, care impreuná cu о alta, paralelá, formeazá un zwinger. Curtinele de la estül ?i nordul fortificatiei 142 Orbán Balázs, op. cit., p. 147. 143 Sz.O.L., III, 1890, p. 532. !<4 Orbán Balázs, op. cit., p. 111, 118; Traian Popa, op. cit., p. 59. i:! $tefan Pascu, op. cit., II, 1979, p. 182. 14(5 Manuscrisul lui Nemes Gábor din anul 1809 aflat la Parohia Reformats din Tírgu-Mures. ÍW Sz.O.L., V, 1896, p. 28.
