Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
25 EVOLUTIA ISTORICA A ORA$TJLUI TlRGU MURE? 171 apusean, iar capitelele sint tratate plastic cu frunze de stejar stilizate. Timpanul este decorat cu о frescä. Lucrärile de reparare ?i de transformare a bisericii, cit ?i de fortificare a edáficiilor monahice, de la sfir?itul secolului al XV-lea, au fost dirijate, se pare, de pietrarul Gheorghe (Kőfaragó György — Georgius lapicida), cunoscut sculptor in construetii, care fäcea parte din atelierul cälugärului arhitect minorit loan (Joannes), din perioada domniei luji Mated Corvin.137 Afirmatia se bazeazä pe faptul cä pentru unele lucräri executate la Tirgu-Mure? mesterül sculptor a primit suma de 11 florini.138 Biserica poate fi considerata, färä indoialä, printre cele mai frumoase edificii de cult din Transii várnia. Ceva mai tirziu in secolul al XVII-lea cronicarul Francisc Nagy Szabó avea sä relateze in memoriile sale despre aceastä bisericä urmätoarele: Aceastä bisericä fusese atit de märeapä, avuse geamuri atit de frumoase incit una asemänätoare in Transilvania nu e, nici nu va fi §i nici nu fusese. Se aflase in ea о orgä bunä fi таге, care avea un loca$ atit de reu?it in bisericä cum nu are perecbe in nici unul dintre orasele fortificate din Transilvania, nici mäcar la Alba, nici in altä parte. Fusese о constructie foarte frumoasä, clopotel'e diese pe sprinceanä, iar orologiul fusese unul таге $i bim.139 Vechdle picturi care impodobeau interiorul bisericii ?i capelei nu s-au mai pästrat. In anul 1557 locuitorii oräfului au trecut la noua religie reformatä, cälugärii franciscani din mänästirea ?i biseráca de pe platóul cctätii fiind astfei alungati. Cu aceasta, о parte din mobiláerul bisericii a fost inlocuit, iar frescele inläturate, färä sä avem cuno?tintä asupra unor distrugeri mai mari ca in alte párti ale Transilvaniei. Urn fragment din frescä, existent incä in anul 1870140 141 in care se distingea un bärbat in genunchi in fata Sfintei Fecioare, permite datarea frescelor — cel putin aproximativ — in jurul anului 1482. Ctitorul, in acest caz, nu putea fi decit voievodul Transilvaniei Stefan Báthory, cel care a dispus fortifioarea bisericii ?i mänästirii. Despre stilul ?i forma vechilor decoratii, putem sä ne facem о imagine din frescä pomenitä, cel tirziu, din primul sfert al secolului al XVI- lea, aflatä pe frontdspiciul jportalului gotic de pe latura sudieä a bisericii, portal care, prin detaliile ce le are, poate fi incadrat in goticul timpuriu ?i in faza de trecere spre goticul dezvoltat. Aceastä frescä poate fi considerata, cu toatä starea de degradare in care se aflä, drept un prcdus al renasterii transilvänene,114 atit prin tema reprezentatä — Flagelatia Sf. Sebastian — cit ?i prin compozitia si elementele arhitecturale reprezentate. 137 Nagy Zoltán A marosvásárhelyi vártemplom, p. 173. 183 Nagy Zoltán, János Barát és Kőfaragó György Mátyás Király és Báthory István Erdélyi Vajda építészei, p. 187. 137 ETA, I, 1855, p. 71. 140 Orbán Balázs, op. cit., p. 128. 141 Balogh Jolán, Az Ardélyi Renaissance, Rena?terea ín Ardeal), Cluj, I, 1943, p. 116—117.
