Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
170 lOAN EUGEN MAN 24 tumului. Chronologic, faza se poate subdiviza in douä etape: in prima cu construirea navei, 1400 — circa 1430 ?i a doua, intre 1400 — circa 1450, care s-а desfä$urat in paralel, la navä §i la turn. Bisericá goticä a fostei mänästiri franciscane reprezäntä principalul edificiu de pe intreg ansambiul cetä^ii medievale. Este tipul de bisericá — salä amplä, mononavä, care a exercitat о insemnatä ínriurire asupra arhitecturii biserdce$ti din regiune. Acest tip de bisericá s-а dovedit a nu fi doar expresia unei evoluti arhitectonicé, ci este, inainte de toate, rezultatul unor muta^ii in conceptia arhitectonicä pe plan european. Fatä de evu'l mediu romanic, in condipile acelor mi?cari sociale ?i spirituale, membrii societä^ii, indeosebi orä?enii, reclamau dreptul de egalitate cel put*in in fa^a divinitä(ii. Ca atare, s-а cäutat trecerea la noi spafii, unitare, fie sub forma bisericilor — halä, fie sub forma bisericii — salä, de mari dimensiuni, aceastä ultimä variantä fiind preluatä ?i räspinditä indeosebi de franciscam. Pe lingä considerentul de ordin functional se mai adaugä ?i imprejurärile economice, prin realiziarea de constructii mai restrinse, mai pu^in costisitoaire, fapt care explicä de се о populate pu(in numeroasä, oum avea Tirgu-Mure?ul, a reu$it sä edifice о asemenea constructe impunätoare. Dimensiunile sínt ample: 32,4 m X 16,5 m, de forma dreptunghiularä, preiungitä la vest de cor135 ln general planul bisericii — nava ?i corul — prezintä partiéul arität íntilnite ?i la construcfiile de aceastä naturä din Media? ?i Quj-Napoca (Biserica reformatä). Arhitectura intenioarä a navei, care nu mai are nimic din aspectui original, este destul de sobrä: tavanul articulat cu patru perechi de arcuri dublouri, decorat cu siucaturi din loc in lcc, la distance egale, pila?trii care corespund contraforturilor de afarä ?i cele cinci ferestre largi de pe latura sudicä. In exterior arhitectura fatadelor la fei au о finutä sobrä, a cäror severitate este atenuatä de cele douä portaluri, dinspre vest ?i sud. Elementul principal al faiadéi principale — dinspre vest — il constituie portaiul, bogát articulat, märginit de douä ferestre inalte ?i largi, cu glafuri cioplite in piaträ. Portaiul este situat intr-un rezalit amplu, cu jamboane din piaträ, de talie pentru sprijinirea frontonului triunghiular care initial adäposte?fe arhivolta. Montantii din piaträ s-au formát din alternarea treptatä a ?apte toruri cu ?ase cavete. Deasupra u?ciorilor о frizä decorativä formaid din capiteluri reprezentind vrejuri de vifä de vie ?i ciorchine, in desene simple, perfect lizibile, indicind faza goticului timpuriu ,$i tranzifia spre goticul dezvoltat136 La fei de sobrä este ?i fa(ada sudicä. ßi aici elementul decorativ principal, amenajat in grosimea peretelui, sub fereastra a treia, este portaiul. U?ciorii lui sint compu?i din douä toruri cilindrice ?i cu profil drept pe toatä lungimea, din trei cavete §i dintr-un tor mai sub(:ire. Bazele torurilor sänt asemänätoare cu cele ale portalului im Virgil Vätä?ianu, Ър. cit., p. 575. 135 Vasile Drágul, Arta goticä in Romania, Bucure$ti, 1979, p. 64. 136 Virgil Vätäsianu, op. cit., p. 247.
