Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
166 lOAN EUGEN MAN 2П tele proprietäre sá о ocupe in continuare, deci valoarea realä a casei putea fi cu mult mai mare. Tipológia caselor reprezenta, ín general, forma alungitä, cu incäperi insiruite, pardosite cu lut sau scindurä dar $i cu cärämidä la casele mai instanté. Casele patriciatului orä?enesc construite din cärämidä, aveau interdoare decorate cu gust. Un obiect menit sä dea incäperii о notä de eleganti era sóba, confec'tionatä, in mare parte, din cable smältuite sau nesmältuite, produse ale olarilor bresla?i din ora?, a cäror. numär putea fi insemnat. Cu ocazia säpäturilor arheologice efectuate pe teritoriul cetätii s-а descoperit о canitate insemnatä de cahle. Se cunoa?te faptul cä anterior existenter cetätii din secolul al XVII-lea, dar mai ales dupä construirea acesteia, netätenii mai instäriti din oras aveau case pe teritoriul cetätii. Dupä preluarea acesteia de cätre austrieci, in secolul al XVIII-lea, locuitorii au fost evacuati dar casele demolate. Citeva cahle poartä inscriptia ,,1599 F.I.“, autorui pomenit putind fi Fazakas Imre, care mai tirziu (1657) se afla in fruntea breslei olarilor.114 lntr-un mod similar, cahla cu inscriptia „1600“ ?i respectiv ,,M F“ presupun ca autor pe oiarul Fazakas Mátyás, citat intr-un document din anul 1603.115 b). ín eadrul a?ezärii, clädirile publice constituiau unicele constructi ample, prin a cäror formä se definea silueta ora?ului, dintre acestea deta?indu-se, mai ales, bisericile ?i mänästirele. Au fost clädirile care au avut rolul cél mai polarizátor in imaginea ora?ului. Vitregia timpurilor, indeosebi desele räzboaie, au fäcut sä disparä unele asemenea asezäminte de pe teritoriul de azi al localitätii. О veche constructe bisericeascä, azi dispärutä, a fost biserica cu mänästire si ?coalä „Sf. Nicolae“ a cáréi amplasament a fost pe loeul de azi a Liceului Bolyai. A fost, probabil, construitä incä in secolul al XIII-lea, in Stil romanic, ea fiind aceea care il avea pe preotul Romanus amintit ín dijmele papale. Cert este faptul cä in secolul al XV-lea a fost descompletatä cu unele materiale de constructie pentru edificarea noii báseriei din cetatea feudalä, ca apói, in anul 1601 sä fie distrusä de mercenarii lui Basta, odatä cu restul orasului.116 Aceea?i soartä a avut-o ?i Biserica Unitarianä cu ?coala acesteia, a?ezatä la intersectia sträzii Bolyai cu Borsos Tamás, pe amplasamentul de azá al imobilelor din str. Bolyai nr. 13—15. Biserica este mentionatä cu ocazia sinodurilor tinute in anii 1566, 1567 ?i 1571, ca in anul 1601, la fei, sä fie distrusä in intregime.117 Principalul edificiu de cult pästrat de-а lungul veacurilor este biserica cu mänästirea franciscanä din incinta cetätii medievale. Conform unei versiuni locale neconfirmate, incä din secolul al XII-lea, dupä marea pustiire tätarä, cälugärii dominicanii s-ar fi a?ezat la Tirgu-Mure?, fondind •о Andrei Zrínyi, Olarii din Tirgu-Mure$ fi produsele lor in lumina cercetärii materialului rezultat din säpäturi, ín Marisia, V, 1975, p. 95. tuSz.O.L., V, 1896, p. 244—246. U6ETA, I, 1855, p. 71. “7 KF, seria II. 1937, nr. 2, p. 17.
