Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
21 EVOLUTIA ISTORICA A ORA?ULUI TlRGU MURE? 167 aici о mänästire.118 Din datina localä, notatä de preotul reformat Nemes Gábori rezultá cá mánástirea ?i bisericä lor an fost intemeiate dupá anul .1240,119 la scurt timp dupá venirea acestora in Transilvania, in jurul anului 1230, fapt care nu are insä nici un temei documentar. Documentul din anul 1316 menponeazä ca existentä la Tirgu-Mure? una din cele patru mänästird din Transilvania.120 Probabil este aceea pe саге о detineau cälugärii dominicani in secolul al XIII-lea. Afirmafia este plauzibilä deoarece ín acea perioadá ín localitá^ile din jurul ora?ului s-au construit biserici cu caracteristáci romanice bine conturate. ín baza unor analogii putem presupune, deci, existenfa unei astfel de biserici si la Tirgu- Mures. Cea mai reprezentativä bisericä romanicä din jurul ora?ului a fost biserica reformata dán satui Sincraiu de Mure?. Demolatá in anul 1901, a rämas totu?i turnul — clopotnijä, care pästreazä numeroase elemente caracteristice arhitecturii románé: rozasa mica cu múl úri compuse din cite ?ase lobi ?i ferestrele strímte, bifore, a?ezate cite trei la ultimele douä nivele.121 ín aceea?i perioadá (circa 1300) trebuie sä fi fost cläditä §i actuala bisericä romano-catolicä din satui Singeorgiu de Mure?.122 A fost initial un edificiu ín stíl romanic ?i actuala bisericä reformatä din satui Sintana de Mure? din care, in urma modiíicárilor ulterioare, s-au mai pástrat unele elemente caracteristice, care о situeazä la inceputul secolului al XIV-lea, ín faza de trecere de la stílül romanic la cél gotic.123 De remarcat pentru aceastä bisericä pictura, din care s-au pästrat unele fragmente, datatá cél tirziu, ín ultimul pátrar al secolului al XIV-lea.124 Vechea bisericä ?i mänästire din óra? nu s-au pästrat. Nu este exclus ca actuala bisericä sä fi fost construitä, partial, pe fundalüle vechilor edificii, cu inglobarea unor zidärii, potrivit uzan^elor medievale. Perioada cäreia i se circumscrise momentul ridicärii bisericii, prin ample lucräri de reconstruire ?i extindere, corespunde deceniilor din cea de-а doua jumätate a secolului al XIV-lea ?i inceputul celui urmätor. Edificiul religiös cuprinde: bisericä goticä, clädirea fostei mänästiri franciscane, capela ?i turnul clopotni(ä, care au constituit nucleul de dezvoltare a intregului ansamblu. Dontr-un document emis de papa Bonifaciu al IX-lea, la 23 noiembrie Г400, care de fapt este prima men(iune referitoare la bisericä, reiese cä ia Tirgu-Mure? fiin(a „altarul таге al bisericii 113 113 apud Boros Fortunát, Az erdélyi ferencrendiek, (Franciscanii din Transilvania) Cluj, 1927, p. 29. 119 Nagy Zoltán, A marosvásárhelyi vártemplom, (Biserica cetätii din Tirgu-Mure$), in Magyar Építőművészet, (Arhitectura ungará), iulie, 1944, p. 169. 12° Nagy Zoltán, op. cit., p. 169. m Virgil Vátásianu, Istoria artei feudale in [árile románé, Bucure?ti, I, 1959, p. 83; Eugenia Creceanu, Date női asupra arhitecturii romanice din zóna centralá a Transilvaniei, ín Pagini de veche artá románeascá. De la origini pina la sfirfyitul secolului al XVI-lea, Bucure?ti, 1970, p. 271—275. 122 Virgil Vätä?ianu, op. cit., p. 84; Eugenia Greceanu, op. cit., p. 275—277. 123 Eugénia Greceanu, op cit., p. 275. 124 Virgil Vátá$ianu, op. cit., p. 411—412.
