Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
17 EVOLUTI A ISTORICA A ORA$ULUI TlRGU MURE? 163 pierea spitalului „Sf. Duh“. Tot spre sud, prin separarea parcelelor, se formeazä strada Fintineá, ей ?i cel de-al doilea front de constructi din strada Retezatului. Spre nordul localitáfii se extinde parcelarea strázii Lenin, in continuarea loturilor existente, creindu-se astfel piafa Republicii. Din cauza unui brat al riului Mure? care incä mai curgea prin zona,105 se dezvoltá frontul de est al pdetii, pe un aliniament relativ rectiliniu, prin ere; reá a circa 10 parcele cu о lätime mai mare, pina in zóna intersectiei cu shada Vi?eului (Prin sistematizarea zonei veehile parcele ?i constructi au fost desfiinfate). Dupá anul 1550 (Plánná nr. LI), se continua parcelarea frontului estic al plexii, printr-un nou aliniament cu incä circa 6—7 parcele, de máci dimensiuni ?i múlt mai inguste, pinä la intersectia cu strada Avram láncú. Spre vest, urmare a amenajárii drumului, 3—4 parcele miéi, izolate, care au fost desfiintate cu ocaziia modernizárii pietii din anii 1930—1935. Cu aceastä ultimä etapä de parcelare efectuatä in secolul al XVI-lea, numärul total al loturilor din ora? a ajuns la о cifrä relativ mare. Cu ocazia conscriptiei din anul 1567 óraiul inregistra 125 port, corespunzätoare celor aproximativ 250 gospodärii. Ori, in conscripte au fost luate numai loturile eu gospodärii (locuinfe), färä a se lua in calcul loturile intravilane needificate, folosite de cetäteni drept grädini sau livadä. Este verosimil ca parcelele nelocuite sä reprezinte, prin asimilare cu situatia din alte ora?e, circa 25% din numärul parcelelor locuite. Astfel se poate aprecia numärul total al parcelelor din ora? la circa 156—160, färä paji?tele intravilane. Vatra ora?ului ajunge, de asemenea, sä ocupe о suprafatä relativ mare, de 86 ha in anul 1550 ?i 96 ha in anul 1600. Acest lucru este explicabil prin faptul cä fafä de unele ora?e ale Transilvaniei, obligate sä se dezvolte pe un spafiu mai restrins, incorsetate cu ziduri de apärare ca: Bra?ovul, Sibiul, Clujui, Mediádul, Sighi?oara etc., ora?ul Tirgu-Mure? a fost о localitate deschisä, caracteristicä tirgurilor acelor vremuri. A?a se explicä densitatea redusä a populafiei care la 1600 putea fi de circa 14 locuitori/ha, cu mult mal redusä decit in alte ora?e din Transilvania.106 In tot cazul, la acest sfir?it de veac, ora?ul Tirgu-Mure? depä?ea faza de tirg, indeplinind conditile de a deveni ora?. ЕУОЬЩТА CONSTRUCTIILOR. Aspectui urbanistic al ora?ului Tirgu-Mure? poate fi raportat necesitäfilor populafiei ?i posibüitätilor economice ale acesteia. Avind о populate mai modestä din punct de vedere economic — cu deosehire intre secolele XIV—XVI, — cu un patriciat mai pufin numeros ?i instärit, aspectui urban al localitätii se deosebea 105 Potrivit desenelor lui Stephanus Tóth Mikolai din anui 1823, prin piata Republicii (piatea Szent György), incä mai curgea bratul riului Mure$, iar la 1900, potrivit schitelor de carte funciará, pe acest traseü exista о mla?tinä, drenatä cu santuri spre piata Märä?e?ti. 106 Órásul Sibiu la suprafata inchisá de 73 ha, avea о densitate de 80 locuitori/ha, Clujul la 50 ha, avea 160 locuitori/ha, Bra?ovul la 42 ha, avea 270 locuitori/ha iar Bistrita la 38 ha, avea 110 locuitori/ha, ín S, Goldenberg, op. dt., p. 199— COO.
