Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
164 IOAN EUGEN MAN 18 prea pu^in fatä de cel al localitätilor rurale dezvoltate. De-а lungul celor douä secole ?i mai ales in cel urmátor, beneficiind de un cadru favorabil dezvoltärii economice ?i politice, popularia inregistreazä insemnate muta^ii, care au dús la sporirea in insemnátate a arhátecturii civile, indeosebi a céléi de ordin religiös. ln raport de destmapa lor construc^iile pot fi impär^ite in trei categorii: a). clädiri de locuit; b) dädiri publice; c). fortifica^ii. a). Lipsa unor informanti scrise, indeosebi a unor tabele de impuneri (cum s-а procedat in scauneie säse?ti), descrieri sau reprezentäri grafice — pentru perioada analizatä — nu permite urmärirea, in toate detaliile, a evoiu(iei clädirilor de locuit, a casei orä?ene?ti in general. Locuin(ele de pe ulifele de atunci ale ora?ului erau mici, construite in cea mai mare parte, fie din schelet din leírni cu cimpurile dintre elementele portante umplute cu impletiturá de nuiele, lipitá cu pámint, fie in intregime din materiál lemnos, care la acélé timpuri se gásea din betrug ín jurul óraiul ui. Cá in cea mai maré parte construc(iile erau din lemn §i acoperite cu scindurä о denota ínsá?i faptul cä in secolul al XIII-lea cälugärii dominicani pomenesc localitatea in felul urmätor: „(in) Asserculis, hoc est Székely — Vásárhely Asserculis insemnind din scindurä, din lemn, deci un loc unde se gäsesc construct!!, de regula, edificate din lemn. Este de la sine inteles cá marea majoritate a locuintelor erau executate din matéria! lemnos, acoperite cu scindurä (sindrilä), fapt pe care 1-au remarcat cälugärii dominicani. Case de zid — de regulä cärämidä — construite de unii locuitori mai instärifi erau desigur putine. Fie cä erau din pámint, lemn sau piaträ, casele orä?ene?ti, din perioada prerenascentistä, erau in general cu un singur palier (parterul), uneori cu douä nivele (demisol cu parter, sau parter §i etaj). La inceput planul unei astfei de case era relativ simplu, influenzát de tipul de case la romänii din Ardeal: о camerä la stradä, oontinuatä de tindä, iar in spate a treia incäpere, folositä drept cämarä de alimente. Uneori, acolo unde configuxatia terenului ?i structura solului permitea, exista §i о pivnitä ziditä. Este tipul de casä care nu se deosebea prea mult de casa säteascä. Pe parcurs, ca urmare a acumulärilor cantitative, a cre?terii bunästärii populatiei si a patriciatului, olädirile ysint intregite ?i cu alte incäfperi ca ateliere, prävälii $i alte anexe necesare productiei me§te?ugäre?ti ?i desfä?urärii comertului, de asemenea, se construiesc ?i clädiri mai trainice, din piaträ, a cäror aspect se incadreazä tot mai mult, in cel al caselor orä?ene$ti. Intrucit din perioada studiatä nu s-au pästrat asemenea constructii, evaluarea lor, sub aspectui suprafefei, materialelor de constructii eit ?i estimarea lor valoricä, este mult ingreunatä. О singurä clädire face exceptie. Este casa situatä in strada Lenin nr. 1 cunoscutä si sub numele de „Casa Köpeczi“. A fost construitä Sn anul 1554 de Köpeczi Tamás, fiind cea mai veche clädire civilä pástratä din ora?. Initial a fost construitä pe douä mvele (subsol si parter) sub forrná de L, zidäria pivnitei §i a parterului fiind din cärämidä. Peste pivnitä ?i parter sint bolti cálindrice cu dublä curburä. Casa a suferit numeroase transformári in cea ce prive?te ame~ najärile interioare arhitectura fatadelor, care au fost construite la origine
